Extras din referat
România se numără printre cele mai mari ţări viticole ale lumii. Cu o suprafaţă de243.000 mii ha vie (242.000 mii ha vii pe rod şi o mie ha vii tinere) ţara noastră se situează pe locul 9 în lume (3,12% din suprafaţa viticolă mondială) şi locul 5 în Europa.
Strugurii de vin ocupă o suprafaţă de 227.000 ha (93,4% din suprafaţa viticolă totală) iar cei de masă 16.000 ha. O asemenea structură a suprafeţei influenţează în mod direct nivelul producţiei. Din acest punct de vedere, România se situează la 1.0–1.1 milioane tone (locul 12 în lume), iar în ceea ce priveşte producţia de vinuri 5–6 milioane hl anual (locul 13 în lume).
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania trebuie sa respecte anumite reguli pentru a reusi alinierea la reglementări din principalele ţări producătoare de struguri şi vinuri, cum ar fi: Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Grecia, ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului, ca organism de specialitate interguvernamental.
Datorita aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, regelemnatrile din domeniul viticol trebuie sa urmareasca cerintele impuse. Astfel, ordinul 225 / 31.03.2006 a fost adoptat, abrogandu-l pe cel din 2004, cu titlul Zonarea soiurilor nobile de vita de vie roditoare admise in cultura in arealele viticole din Romania. Romania are acum urmatoarele 3 zone si 10 regiuni viticole:
A. Zona viticolă Intracarpatică
Zona se caracterizează prin relieful dominant deluros cu cea mai mare altitudine medie (peste 400 m) şi climatul cel mai răcoros, comparativ cu celelalte zone viticole. Totuşi, datorită adăpostirii relative oferită de centura montană, frecvenţa mare a versanţilor cu expunere sudică şi vestică şi prezenţa culoarelor largi ale văilor au condus la realizarea unei ambianţe ecologice favorabile viticulturii. Eroziunea versanţilor este în mare parte atenuată prin terasare şi alte măsuri antierozionale. Acestei zone îi corespunde o singură regiune viticolă: Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei.
Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei cuprinde plantaţiile viticole din bazinul Târnavelor, Valea Mureşului şi Secaşului. Relieful regiunii este foarte frământat, cu altitudini cuprinse între 175 şi 544 m şi cu orientare generală sudică, sud-vesticâ.
Regiunea este delimitată la sud de podgoria Sebeş-Apold (jud. Sibiu), iar la nord de podgoria Lechinţa (jud. Bistriţa-Năsăud); se caracterizează prin resurse heliotermice, în general, reduse şi perioadă scurtă de vegetaţie. Toamnele sunt în schimb lungi şi însorite, permiţând acumularea unor cantităti relativ mari de zaharuri.
Solurile cu utilizare viticolă sunt: brune argilo-iluviale, regosoluri, vertisoluri şi soluri antropice.
Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate şi a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiurile cultivate sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. Podgoriile mai importante sunt: Târnave, Alba, Sebeş -Apold, Aiud şi Lechinţa.
Fiecare din acestea are in subordine cateva centre viticole, cu diverse directii de productie. Desi acestea s-au mentinut, soiurile nobile de voita de vie admise in cultura au crescut. Astfel, terminologia de soiuri recomandate si autorizate a disparut, soiurile admise inglobandu-le pe toate. Se poate observa o imbogatire cu creatii noi romanesti, ale caror insusiri agrobiologice, agrotehnice si tehnologice se muleaza pe potentialul geoclimatic al zonei: Astra, Blasius, Selena. Amurg, Iordana, Timpuriu de Cluj sunt cateva dintre noile soiuri romanesti introduse in cultura, probabil cu scop experimental, assa cum prevede si legea.
Pe langa soiurile pentru vin, in lege au fost introduse si soiurile pentru spumante, imbogatite de asemena cu noi creatii romanesti sau alte soiuri cu aceasta noua directie de productie, tot in scop experimental: Amurg, Chardonnay.
In plus, ca o noutate, in lege au fost trecute si soiurile pentru obtinerea strugurilor de masa, ce in legea abrogata din 2004 nu erau indicate. Soiuri romanesti sau deja cunoscute sunt impartite conform cerintelor geoclimatice: Cetatuia, napoca, Somesan, Splendid.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Zonarea Vitei de Vie in Romania.docx