Extras din referat
Democrația:
în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημoκρατία -demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Încă din Antichitate, principala concepție privind tipologia formelor politice a fost dată de filozoful Aristotel și această tipologie se regăsește în trei categorii de bază:
- guvernarea de către o singură persoană;
- guvernarea de către minoritate;
- guvernarea majorității.
Fiecare categorie se prezintă sub forma monarhiei sau tiraniei, aristocrației sau oligarhiei (cei bogați dețin puterea, iar cei săraci sunt excluși din viața politică) și democrației sau politeia (regimul egalității), aceste categorii acționând în favoarea societății sau pentru sine.
Astfel, Aristotel analizează caracteristicile acestor tipuri de forme politice:
- tirania - tiranul acționează în favoarea propriului interes, în cazul oligarhiei;
- minoritatea acționează în favoarea societății;
- democrația - majoritatea acționează în favoarea majorității și nu în favoarea comunității.
Principiile si valorile democratiei politice
Existența și funcționalitatea unei vieți politice democratice impune cu necesitate respectarea unor principii și valori de bază, fără de care democrația nu poate fi concepută.
1.Statul, ca element important al oricarui sistem politic, trebuie sa se bazeze și să funcționeze pe lege, adică să fie un stat de drept.O caracteristica esențială a statului de drept o constituie pluralismul si pluripartidismul politic si ideologic. Fără prezența pluralismului, exprimat prin partidele de opoziție, nu poate fi vorba de o democrație autentica, reala
2.Constituția trebuie sa fie temeiul, fundamentul oricarui regim democratic, legea sa fundamentală. In ea trebuie inscrise si garantate drepturile si libertățile cetățenești, principiile deținerii si exercitării puterii, printre care la loc de frunte trebuie sa figureze principiul separației acesteia, a eligibilității și reprezentativității organelor și reprezentanților acestora, a egalității cetățenilor indiferent de sex, rasă, religie, apartenență etnică sau stare socială.
3.Democrația trebuie să fie largă, activă și participativă, să cuprindă toate domeniile și segmentele vieții sociale, atât la nivelul macro cat si micro-social. Ea exprimă situația individului in societate, drepturile și libertățile de care acesta se bucură în mod real, condițile care-i sunt create pentru participarea sa la conducerea societății. Democrația este un "mod de viață", o totalitate de valori morale, un ideal care vizează participarea fiecărui cetățean la organizarea si conducerea societății. Referindu-se la democrație, la impactul ei cu cetățenii, G. Burdeau opineaza:"Democrația este astazi o filosofie, un mod de a trăi, o religie și, în chip aproape accesoriu o formă de guvernamânt, o semnificație atât de bogată îi vine atât din ceea ce este ea în mod efectiv, cât și din ideea pe care și-o fac oamenii despre ea când investesc în democrație speranța lor într-o viața mai bună". Adevarata democratie este aceea care proclamă omul ca valoare supremă a acțiunii și civilizației, face totul pentru realizarea aspirațiilor și intereselor sale.
Bibliografie
- Democrația la români: 1866-1938, Ioan Scurtu, Ion Bulei, Editura Humanitas, 1990.
- Manual de democrcratie sociala, Tobias Gambert si altii, Departamentul pentru Cooperare Internațională, Berlin, Martie 2012 /Teoria lui Thomas Meyer privind democrația social
- Manual de democratie soaciala 3< Stat social si democratie sociala/Alexander Petring si altii, Traducere în limba română: PLH Internațional, Cluj-Napoca, 2013
Note bibliografice:
- Raymond Aron, Democratie et totalitarisme, Paris, Gallimond, 1968,
- G. Burdeau, La democratie, Editions de la Baccanniere, 1965.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Democratia.docx