Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Clasificarea fraudelor
- a) Frauda internă
- b) Frauda asiguratului/frauda pe daune
- c) Frauda intermediarilor în asigurări
- 2.1 Tripartitia fraudei
- 3. Frauda și impactul acesteia în asigurări, din România
- 3.1 Fraudele în asigurările auto
- 3.2 Fraudele în asigurările de viață
- 3.3 Astra, Carpatica si Euroins - principalii asigurători reclamați
- 4. Măsuri și proceduri de sprijinire a activității antifraudă
- 5. Concluzii
- 6. Bibliografie
Extras din referat
Frauda în asigurări este prezentată de Asociația Internațională a Supervizorilor în Asigurări ca acțiunea plănuită, pentru a realiza avantaje în mod incorect sau ilegal de către cei care săvârșesc frauda sau alți implicați.
Frauda, cu ajutorul mai multor mijloace se poate realiza prin :
- deformarea, ascunderea sau nedeclararea pentru modul în care este ințeles asigurătorul pe piața sau în mod chibzuit a uneia sau mai multor întâmplări importante pentru o înțelegere financiară.
- excesul de responsabilitate, de locul de încredere dispus
- îndepartarea activelor
“Art. 245 : Înșelăciunea privind asigurările
(1) Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, ascunderea sau instrainarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului, in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurata, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta persoanei care, in scopul prevazut in alin. (1), simuleaza, isi cauzeaza sau agraveaza leziuni sau vatamari corporale produse de un risc asigurat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”
2. Clasificarea fraudelor
În cea mai mare parte, frauda poate fi o simpla acțiune săvârștită unde este implicate o persoană sau poate fi o activitate efectuată de mai multe persoane, din interiorul sau exteriorul firmei de asigurări.
În general, ea se prezinta sub multe mărimi și forme, iar cele mai întalnite tipuri de fraude în societățile de asigurări sunt repartizate :
a) Frauda internă - înșelarea asigurătorului de catre un membru al Boardului, salariat sau manager, în colaborare cu alte persoane din exteriorul sau interiorul firmei de asigurări sau de unul singur, fără importanța dacă acesta este angajat temporar sau permanent.
b) Frauda asiguratului/frauda pe daune - fraudarea companiei atunci când incheie o poliță de asigurare, de către un individ sau mai mulți cu scopul de a obține încasarea unor despagubiri nemeritate sau pentru acoperirea necuvenită a unor riscuri.
c) Frauda intermediarilor în asigurări - înșelarea asiguraților sau asigurătorului de catre intermediarii în asigurări; asigurătorii trebuie sa aplice controale și proceduri pozitive care sa reducă riscul de fraudă.
2.1. Tripartiția fraudei
Este cunoscuta cel mai des si sub denumirea de triunghiul fraudei. Pe plan internațional, organizațiile specializate au realizat studii scotând în evidență prezența a trei elemente de bază care participă la apariția fraudei, adică :
a) motivația/motivul
b) oportunitatea
c) găsirea explicațiilor/justificarea
Figura 2.1 Triunghiul fraudei
Sursa: Preluată de pe Internet
Pentru a săvârși o fraudă, oamenii au nevoie de multe motive.Astfel, din cauza unor probleme financiare sau a efectuării unor ținte nerealiste, sau fie sunt supuși presiunii ei decurg la realizarea fraudelor. Asigurătorii au scopul de a cerceta fără întrerupere indiciile posibilelor fraude și să-și dea seama de probabilitatea că aceste împrejurări se pot însuma.
Oportunitatea - are în vedere împrejurările și situațiile ce avantajeaza efectuarea fraudelor. Ca exemplu, acel angajat cu accesul nelimitat la serviciile și bunurile firmei, are oportunitatea de a delapida respectivele bunuri.
O metodă importantă pentru a reduce efectele negative presupune evaluarea oportunităților realizării fraudelor și a acționa în mod adecvat.
Justificarea - demonstrarea acțiunilor frauduloase a oamenilor în propria minte, ca o nevoie aboslut necesară. Un individ enunță justificarea faptelor sale prin explicarea astfel: “merit acei bani- este corect să acționez așa” sau “iau banii doar cu împrumut- îi voi înapoia”. Prin acest mod ei încearcă să-și admită propriile acțiuni și să transmită vina pe alte împrejurări sau persoane.
Găsirea explicațiilor/justificarea- conduce la determinarea de ce și când se comite frauda. Atunci când presiunea trece peste limită și învinge corectitudinea oamenilor, are loc frauda. Asfel, presiunea se transforma în motivație a acțiunii frauduloase.
Bibliografie
- Bistriceanu D. Gheorghe, Asigurări și reasigurări în România, Editura Universitară, București, 2006
- Drăghici Marius, Asigurătorul-garant al plății, Editura C.H. Beck, București, 2009
- Naghi Elly Laura, Managementul riscului în asigurări, Editura C.H. Beck, București, 2013
- http://www.capital.ro
- https://www.curierulnational.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Frauda in asigurari si implicatiile economico-sociale ale acesteia.docx