Credite de nevoi personale fără garanții

Convinsi sau nu de functionarii de la ghiseu care le prezentau oferta incredibila, cert este ca 4 milioane de romani au intrat in sucursalele bancilor in perioada 2005-2008 si s-au imprumutat in valoare de 25 de miliarde euro ( suma totala a creditelor acordate in aceasta perioada), fara sa-si imagineze ce o sa-i astepte in cel mai scurt timp. Asa cum spunea si Nicolae Cinteza “ si un caine, daca avea buletin isi putea lua un imprumut”.

Criza din 2008 le-a adus insa o surpriza incredibila, cursul de schimb leu-euro le-a crescut substantial ratele lunare, avand fluctuatii chiar si de 25% in ultimii 4 ani, insa francul elvetian a fost cel care a produs cel mai mare dezastru, deoarece s-a apreciat cu 75%.

Efectele crizei nu au impovarat doar persoanele fizice care au contractat imprumuturi, ci si bilanturile bancilor, intrucat odata cu cresterea somajului, reducerea veniturilor, acestea au inregistrat tot mai multe credite neperformante. Astfel, daca in decembrie 2007 creditele de consum inregistrau o valoare de 55,108,014.2 mii lei, in decembrie 2008 au inregistrat o valoare de 37,897,327.2 mii lei, deci o scadere de 17210687 mii lei. Clientii cu credite de consum in lei au fost primii care nu si-au mai platit ratele, iar dupa ei au fost cei care s-au imprumutat pentru a-si cumpara o casa. Astfel, in ultimii ani creditele neperformante s-au inmultit considerabil, bancile fiind nevoite sa devina tot mai reticente la acordarea de credite. Acestea acopera lunar zeci sau chiar sute de milioane de euro din creditele nerambursate de clienti, ponderea creditelor neperformante a ajungand la 18% la finalul anului 2012.

In ceea ce priveste durata de aprobare a unui dosar, in perioada de boom a creditarii, aceasta devenise element de marketing, multe banci avand capacitatea de a opera in cateva ore cererea de imprumut a clientului. Erau situatii in care daca veneai dimineata la banca cu toate actele pentru un credit de nevoi personale, dupa amiaza puteai intra in posesia banilor. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Putine banci mai amintesc in ofertele de prezentare a produselor de finantare de timpul in care clientul va obtine un raspuns pentru solicitarea sa, in timp ce intervalele la care se face referire s-au majorat considerabil. In cazul creditelor de consum fara garantii, bancile vorbesc despre furnizarea unui raspuns in cel putin 24 de ore si cel mult 3 zile, in timp ce pentru imprumuturile cu ipoteca durata cea mai mica poate fi cateva zile.

Conform Anuarului financiar 2012, doar 50% din institutiile de credit au inregistrat rezultate pozitive, dar majoritatea in scadere puternica, neputand sa acopere pierderile uriase ale celorlalte banci. Volumul provizioanelor de risc au depasit 30 de miliarde de lei si au reprezentat aproape 10 % din activele sistemului bancar. Cea mai mare problema a bancilor este considerata a fi finantarea protofoliilor de credite in valuta, lupta pentru atragerea resurselor in euro fiind mult mai apriga decat cea la lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, se arata in 2012 ingrijorat de bancile care au produse de economisire cu dobanzi la euro de 5 % pe an ar putea inregistra pierderi si eroda din capitaluri.

Ca urmare, restantele la creditele in valuta au accelerat si au ajuns sa reprezinte 60% din totalul sumelor neplatite la timp, spre deosebire de restantele la creditele in lei( in mare parte imprumuturi de consum fara garantii), care crescusera vertiginos la inceputul crizei, insa in ultimii doi ani s-au aplatizat.

Anul 2013 nu a adus o revigorare a creditarii, ci o scadere pe toate segmentele

Astfel, creditele in lei acordate populatiei au scazut cu 0,5% in timp ce creditele in valuta cu 0,2%. Comparativ cu anul anterior, doar creditul in lei a cunoscut o crestere de sold, datorata in intregime majorarii valorii imprumuturilor obtinute de firme cu aproape 10%.

In rest, in ultimul an, valoarea imprumuturilor din portofoliile bancilor s-au redus substantial, atat pentru lei cat si pentru valuta.

Evolutia era asteptata de bancheri si analisti, care nu vad in 2013 anul revenirii creditarii. Pe de o parte, persista riscul mare pe care atat populatia cat si IMM-urile le comporta, in viziunea bancherilor. La aceasta se adauga si recentele restrictii impuse de BNR pentru limitarea finantarii in valuta a populatiei si firmelor.

De asemenea, pe langa inghetarea creditarii, sistemul bancar se confrunta si cu o pierdere de 2,12 miliarde lei inregistrata in 2012, aproape tripla fata de anul anterior.

“Creditele de consum raman preferatele romanilor, dar pierd teren puternic”

Creditele de consum reprezinta peste 70% din soldul creditelor acordate in lei, iar in cazul celor in euro se apropie de 50%. In ultimul an insa, rambursarile au depasit valoarea creditelor noi acordate, astfel ca soldul creditelor de consum a scazut cu peste 4.000 milioane de lei, la 58.150 milioane lei.

Odata cu intrarea in vigoare a noului regulament BNR, sumele in valuta pe care clientii le pot imprumuta de la banci au scazut semnificativ. Mai mult, creditul de nevoi personale cu garantie ipotecara este pe cale de disparitie, clientii preferand un credit simplu de consum, pe fondul reducerii timpului maxim de acordare la cel mult cinci ani. Creditul de nevoi personale cu sau fara garantii poate fi acordat pe o perioada maxima de doar 5 ani, de la 10 ani pentru cele fara garantii si 30 de ani pentru cele cu garantii. In aceste conditii, sumele acordate au scazut foarte mult, la fel si cererea pentru aceste credite.

In plus, creditul de nevoi personale fara garantii in valuta aproape ca a disparut din oferta bancilor, si cum dobanda pentru credite in lei este mai mare decat la euro, romanii nu se mai inghesuie sa acceseze aceste credite.

Reprezentantii Ernst & Young au anticipat o stagnare a creditarii, in urmatoarele noua luni pentru piata bancara romaneasca, cu o usoara crestere pe segmentul de companii.

"In Romania, ne asteptam mai degraba la o stagnare a creditarii in urmatoarele noua luni, cu o usoara crestere pe companii si una ceva mai pronuntata pe credite ipotecare, dar si o scadere a creditelor de consum. Aceasta situatie se datoreaza neincrederii consumatorilor si a decidentilor din companii in perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar si apetitului limitat si selectiv al unora dintre jucatori.