Cornul secării

Denumire populara Secara cornuta

Denumire latina CLAVICEPS PURPUREA (FR.) TUL.

Familia CLAVICIPITACEAE

Descrierea botanica. Este o ciuperca care paraziteaza una sau mai multe flori din spicul cerealelelor, dar mai ales cele de secara. In momentul infloririi acestora infestatia se produce cu ascospori sau conidii care germineaza si dau hife cilindrice ce ajung pana in ovarul florii tinere fecundate. Hifele se inmultesc si ies la exterior ca niste firisoare care au la capat conidii. Conidiile sunt acoperite cu un lichid limpede si dulce. Lichidul atrage insectele care vor transporta conidiile pe alte flori sanatoase. Astfel, se poate realiza contaminarea in masa a spicelor. Filamentele miceliene cresc, se aglomereaza formand o excrescenta ce se acopera de o membrana groasa brun-violacee si care poate supravietui pana in anul urmator. Acesta este ergotul sau sclerotul. In timpul recoltarii o parte din scleroti cad pe sol si vor da nastere, in primavara anului urmator, la noi fructificatii a caror spori vor ajunge pe plantele tinere de secara. Sclerotii au forma cilindrica de 2-3 cm lungime, usor curbati, cu o renura pe marginea concava si sunt de culoare negricioasa violacee.

Raspandirea. In culturi de cereale, in special secara. In prezent se fac culturi intensive de secara care sunt infestate artificial pentru obtinerea unei productii mari de sleroti sau se cultiva miceliul in bazine de fermentare.

Obtinerea drogului. Se face manual deoarece prin treierare sclerotii se rup si isi pierd valoarea medicinala. Spicele cerealelor se strivesc cu mana si se pun in apa; sclerotii plutesc la suprafata. Perioada de recoltare: iunie-iulie.

Partea utilizata sclerotii in intregime din secara.

Drogul Secara cornuta = SECALE CORNUTUM.

Partea toxica sclerotii.

Principii active. Ergotii contin alcaloizi (derivati indolici) care pot fi impartiti in baze hidrosolubile: ergometrine, ergobazina, ergometrinina si baze insolubile in apa: grupul ergotaminei (ergotamina, ergozina, ergozinina) si cel al ergotoxinei (ergocristina, ergocristinina, ergocriptina, ergocornina, ergocorniina)ce actioneaza esupra receptorilor adrenergici, dopaminergici sau serotoninergici; mai contine lipide, pigmenti, amine si antrachinone. Cel mai cunoscut este ergosterolul izolat de I Tarnet în 1908 din cornul secarei (Claviceps purpurea/Secale cornutum).Ergosterolul este cristalin solubil în solventi organici, insolubil în apa, are culoare alba, se gaseste în cantitate mai mare în ciuperci, drojdii si galbenusul de ou fiind de fapt provitamina vitaminei D2.

Efecte toxice. Cornul secarei este foarte toxic, prin urmare se va folosi numai conform recomandarii medicului. Consumul de cereale cu scleroti sau preparate de cereale contaminate poate determina intoxicatii severe acute cu convulsii generalizate, crampe, paralizii, avort, voma, diaree, nistagmus sau intoxicatii cronice cu gangrena extremitatilor. In perioada actuala, cornul secarei este rar intalnit in mod natural astfel ca pentru obtinerea de scleroti ciuperca este intretinuta in culturi infestate artificial. In trecut, cerealele erau foarte contaminate iar consumul acestora a fost responsabil de imbolnaviri in masa la om si animale. Primele relatari despre imbolnaviri in masa, care ulterior au fost puse pe seama alcaloizilor din Claviceps purpurea, au fost facute de Plinius cel Batran (sec. I i.Ch.). Prima relatare scrisa sigura a ergotismului (imbolnavirea data de secara cornuta) este de la manastirea Xanthen (857 d.Ch.). In anul 922 au murit de ergotism in Spania si Franta aproximativ 40.000 de oameni. Datorita hipertermiei asociata cu senzatia de rece la extremitati (vasoconstrictie periferica), imbolnavirea a fost numita "foc sacru" si se credea a fi cauzata de forte supranaturale intrucat boala se vindeca dupa ce bolnavii erau dusi si tinuti la manastiri. Motivul vindecarii era de fapt hranirea cu paine preparata din cereale necontaminate. Pentru prima data, cornul secarii este prezentat ca remediu in cartea lui Lonicerus (1582). Incepe sa fie utilizat frecvent in medicina la inceputul secolului al XIX-lea.

Intoxicatiile se pot produce profesional, deaceea dupa terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Intoxicatiile cu alcaloizii din Secale cornutum determina modificari ale sistemului nervos si necroza extremitatilor,ce se manifesta prin intepaturi in maini, brate si picioare, greata, varsaturi, colici, diaree, mancarime, senzatia de paralizie, pielea devine palida, rece, survin ameteli, auzul slabeste.