Fluviul Gange și biodiversitatea sa

Date geografice

Cursul fluviului Gange începe din ghețarul Gangotri aflat în provincia indiană Uttaranchal, munții Himalaya de unde curge 200km printr-o vale îngustă și se varsă în câmpia cu același nume, orașul Haridwar.

Aici o parte din apele sale sunt direcționate prin intermediul unui baraj într-un canal folosit pentru irigații în regiunea Doab, Uttar Pradesh iar restul continuă un curs de 800km străbătând localitățile Kanpur, Allahabad, Varanasi, Ghazipur, Patna, Calcutta , traseu prin care colectează afluenții săi :Varuna, Tamsa, Ramganga, Gomti, Karnali, Gandak, Kosi, Mahananda, etc.

La Pakur se produce o ramificație care îl separă de afluentul Bhāgirathi-Hooghly care își urmează cursul pentru a forma râul Hooghly iar în apropiere de granița cu Bangladesh o altă parte din apele sale sunt deviate de Barajul Farakka, într-un canal care are rolul de a curăța fluviul de nămol.

După intrarea in Bangladesh ramura principală a Gangelui, Padma se unește cu cu râul Jamuna, fiind alimentat în aval de Megha și formează împreună cu fluviul Brahmaputra Delta Gandelui, apoi se varsă în Golful Bengal.

Delta Gangelui este cea mai mare deltă din lume, se află 2 treimi în Bangladesh, are forma unui triunghi și o suprafață de 105,000 km²

Fluviul Gange are un debit impresionant de 2525km, fiind clasificat după acest criteriu ca al doilea din subcontinetul indian și prezintă o adâncime medie de 16m și maximă de 30m.

Împreună cu afluenții săi (Varuna, Tamsa, Ramganga, Gomti, Karnali, Kosi, etc.) formează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1 milion de km2 .

Datorită cursului care străbate localități cu densitate mare a populației (Haridwar, Kanpur, Allahabad, Varanasi, Ghazipur, Patna, Calcutta etc.) este considerat a fi unul din cele mai murdare fluvii din lume, apele acestuia fiind habitatul unor specii de paraziți precum parazitul Schistosoma mansoni și diferite specii de coliformi fecali.

Flora

Fluviul Gange prezintă o diversitate bogată de fitoplancton reprezentat de genurile Diatoma (Fig.1), Fragilaria, Gomphonema, Navicula (Fig.2), Nitzschia, Synedra, Tabellaira, Cosmarium, Ulothrix, Spirogyra, Zygnema, Chlamydomonas, Cladophora dar și de plante superioare precum Stuckenia pectinata (Fig.3), Ipomoea carnea (Fig.4), Eichhornia crassipes (Fig.5).