Spirulina

INTRODUCERE

În ultimele decenii, s-a acordat o deosebită atenţie studierii algelor, îndeosebi cele microscopice. Aceste organisme vegetale dispun de o capacitate sporită de reproducere, incomparabilă cu cea a plantelor superiore şi posedă un conţinut chimic extrem de valoros.

Una din speciile de alge microscopice care se află în atenţia multor specialişti este alga cianofită Spirulina platensis. Această algă preferă bazinele cu apă alcalină din zonele tropicale şi subtropicale din Africa şi America Latină. Se întâlneşte, uneori, şi în bazinele din zonele temperate, fiind găsită şi în Moldova. La începutul anilor '60, un grup de specialişti care efectuau studii hidrobiologice în bazinele din regiunea Lacului Ciad au constatat că această masă verde, care plutea pe lacuri, nu era altceva decât Spirulina platensis. În scurt timp s-a constatat că această algă, după valoarea componenţilor chimici, depăşeşte toate speciile de plante studiate. Biomasa algei conţine, independent de mediul în care se dezvoltă, până la 70-75% proteine de cea mai înaltă calitate.

Cercetările efectuate de specialişti din diferite ţări: Japonia, Franţa, Israel, SUA, China, Vietnam, Ucraina, Moldova şi România, au constatat că biomasa de spirulină, în forme farmaceutice sau alimentare, are un real efect curativ, uneori incredibil, în cele mai diverse boli.

Este lăudabil faptul că specialiştii din România au început printre primii din lumea cercetările spirulinei la Universitatea din Cluj-Napoca, Laboratorul de Ecologie Acvatică din Piatra Neamţ, Institutul de Biologie al Academiei de Ştiinţe din Bucureşti. Însă, este regretabil că cercetările savanţilor români au rămas în laboratoarele de cercetare şi nu au găsit o aplicare deosebită nici în medicină şi nici în alte domenii ale economiei naţionale, alga având mai multe alte utilizări, chiar şi în scopuri militare.

În cadrul acestui proiect voi prezenta modul de prelucrare al spirulinei, acţiunile terapeutice pentru care intervine spirulina, cum acţionează ea la nivelul organismului şi efectele miraculoase în urma administrării unor cantităţi precise de spirulină.

I. ISTORIC

Se pare că Spirulina are o vârstă de peste 500 milione de ani. Ea a aparţinut multor populaţii căror le-a fost mijloc de depăşire a unor perioade critice de-a lungul timpurilor. Spirulina – alga albastră verzuie a fost numită prima dată în 1844 Spirulina jenneri f. platensis. Dintre alge se evidenţiază genul: Arthrospira platensis ca prima din clasa algelor, în taxonomia algelor specia: Spirulina arthrospira platensis este încadrată prima data de E. Stizenberger în anul 1852.

Cunoscutul navigator James Cook a văzut, pe malurile africane cum aborigenii mâncau pâine de culoare verde intens. Oamenii mâncau această pâine cu plăcere şi erau neaşteptat de sănătoşi, foarte energici, aveau părul bogat, vedere foarte bună. Târziu, s-a stabilit că făina din care făceau pâine era obţinută din alga albastră-verzui numită Spirulina.

Este o algă pluricelulară filamentată, având mai multe forme spiralate.

Forma cea mai căutată este cea numită Spirulina platensis. Cu ea se hrăneau şi faraonii Egiptului Antic, iar mai apoi civilizaţiile dezvoltate Mayaşă şi Aztecă.

Şi acum, Spirulina rămâne produsul principal de hrănire a tribului african „Canebu” , care trăieşte în împrejurimile Lacului Ciad.

Dacă iniţial aceasta a fost catalogată de sistematicieni drept o algă albastră, în urmă cu câţiva ani s-a descoperit după vizualizări microelectronice că celula de spirulină nu are nucleu şi a fost clasificată drept bacterie. Istoria spirulinei este una demnă de cartea recordurilor.

În anul 1978, agenţi de informaţii din cadrul KGB fac o descoperire interesantă în apele lacului Ciad de pe continentul african.