Azoeterii

1.INTRODUCERE

Azoeterii formeaza o subclasa de substante foarte importanta atat din vedere theoretic cat so practice.

La prima vedere s-ar parea ca theoretic aceste substante nu pot fi prea atragatoare pentru cercetator, insa parcurgerea materialului prezentat in aceasta lucrare evidentiaza varietatea si posibilitatile multiple de ancorare, realizare si dezvoltare a unor cercetari originale in acest domeniu.

Din punct de vedere practice este sufficient sa aratam ca azoeterii ca atare, sau ca derivati in special, se folosesc in domeniul colorantilor si a cristalelor lichide sau prezinta perspective interesante ca substante cu actiune farmacodinamica.

Este interesant de remarcat ca literature chimica japoneza, una dintre cele mai dinamice din lume, arata in ultima vreme o atentie deosebita acestor substante.De asemenea, numarul de articole si brevete aparute pe plan mondial referitor la azoeteri si derivatii lor este in continua crestere.

Ar fi de dorit ca si in tara noastra sa se dea atentia corespunzatoare sintezelor in acest domeniu, atat pe plan theoretic cat si practice.

2.STRUCTURA

Azoeterii au o dubla legatura si de aceea exista ca izomeri cis (I a) si trans (I b) ca orice compus azo (1,2).

In general compusii azo aromatici sunt stabilizati prin rezonanta, o dovada in acest sens fiind scurtarea legaturii carbon-azot la trans-azobenzen de la valoarea sa de la 1,47 A0 la 1,41 A0 ca rezultat al conjugarii (II) (3).

Izomerul trans este mult mai stabil datorita stabilizarii sale prin rezonanta structurii sale aproape coplanare, in timp ce la izomerul cis moleculele benzenice sunt rotite in afara planului ce contine atomii de azot cu circa 500 din motive sterice (4).

Izomerizarea termica cis-trans a 4-metoxi-azobenzenului si a altor azobenzeni substituiti determinate in benzene, dimetilfloramida si etanol este redata (5) sub forma de curbe in functie de constante Remmett.

Azofenolii pot exista in principiu in doua sau mai multe forme tautomere, de exemplu (III a) si (III b).Diverse aspecte ale acestei tautomerii sunt prezentate in o serie de referate din literatură(6-10).

In czul 2-fenil-azo-1-naftolului exista echilibrul dynamic a unor tautomeri cu legaturi de hydrogen (IV a) si (IV b) (11).

iar in cazul 4-arilazo-2,6-di-(t-butil) fenolilor ar exista formule tautonomere (V a) si (V b) (12-13).

Tautomeria grupei azo este bine cunoscuta si trebuie avuta in vedere in interpretarea datelor experimentale, care sunt functie de informatia structurala.