Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Creștinism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4530
Mărime: 139.15KB (arhivat)
Publicat de: Ovidiu Rădoi
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pr. Lec. Univ. Dr. Adrian Vasile
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE TEOLOGIE SECŢIA: TEOLOGIE PASTORALĂ

Cuprins

  1. Cap. I. INTROUCERE 4
  2. Cap. II. CĂSĂTORIA, LEGĂTURA FIREASCĂ DINTRE UN BĂRBAT ŞI O FEMEIE ÎN SCOPUL PROCREĂRII, ACT AL ÎMPLINIRII VIEȚII OMENEŞTI, ÎNCHEIAT PRIN CONSENS 5
  3. Cap. III. CĂSĂTORIA SAU UNIREA FIREASCA DINTRE UN BĂRBAT ŞI O FEMEIE PE BAZĂ DE CONSENS ÎNTRE CREŞTINI SE DESĂVÂRŞEŞTE PRIN ADMINISTRAREA SFINTEI TAINE A CUNUNIEI CU RESPECTAREA NORMELOR CANONICE 7
  4. Cap. IV. CONDIȚII LA CĂSĂTORIE IMPUSE DE BISERICĂ 8
  5. Cap. V. CĂSATORIILE MIXTE, ADICĂ CĂSĂTORIILE DINTRE CREŞTINI ŞI NECREŞTINI, SAU ÎNTRE CREŞTINI DE DIFERITE CONFESIUNI, ÎN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ ÎN LUMINA ÎNVĂȚĂTURII BISERICII 8
  6. Cap. VI. CĂSĂTORIILE MIXTE ÎN BISERICA APUSEANĂ 10
  7. Cap. VII. CĂSĂTORIA DUPĂ CODUL FAMILIEI 13
  8. Cap. VIII. TEMA. IMPEDIMENTE LA CĂSĂTORIE 13
  9. Cap. IX. CONSIDERAȚII FINALE 14
  10. BIBLIOGRAFIE 15

Extras din referat

I. INTRODUCERE

Problema căsătoriilor mixte, adică a căsătoriilor dintre persoane aparţinând unor religii sau confesiuni creştine diferite, a constituit şi constituie şi azi una din cele mai dificile probleme în relaţiile interreligioase şi interconfesionale creştine.

Problema a fost şi este abordată de pe poziţii diferite în lumina învăţăturii doctrinare a uneia sau alteia dintre religii sau confesiuni religioase, urmărindu-se scopuri dintre cele mai diverse, dintre care nu au lipsit şi nu lipsesc interese prozelitiste.

În elucidarea problemei de pe poziţia învăţăturii dogmatice şi canonice, ca şi a practicii bisericii ortodoxe, se impune a lămuri anumite aspecte ale problemei, şi anume:

II. Căsătoria, legătura firească dintre un bărbat şi o femeie în scopul procreării, act al împlinirii vieţii omeneşti, încheiat prin consens

Baza naturală a căsătoriei este determinată de legi statornicite de creator în natura omului pe care “bărbat şi femeie l-a făcut” (Gen. I, 27), şi stabilită în legi elaborate de autoritatea de stat, în cadrul societăţii umane organizate sub formă de stat. Privită astfel căsătoria constă în actul prin care se constată înţelegerea firească, care se stabileşte prin consensul persoanelor care încheie căsătoria, adică declaraţia publică în faţa autorităţii legal constituite. Dreptul român şi mozaic prevăd norme precise cu privire la consensul de căsătorie pe care creştinii le-au cunoscut şi respectat.

Actul căsătoriei prin consens a fost sfinţit de Biserică prin administrarea Sfintei Taine a Cununiei celor legal căsătoriţi.

De reţinut este faptul că fără de acest consens administrarea Sfintei Taine a Cununiei nu se poate face, sau poate chiar dacă ar avea loc, ea nu produce efectul haric specific al acestei lucrări dumnezeieşti prin care se împărtăşeşte harul necesar pentru întărirea tainică a unirii dintre cei căsătoriţi.

Din pricina importanţei pe are o are la încheierea căsătoriei consensul celor două persoane, în dreptul roman s-a şi folosit formula: “Consensus facit nuptias” adică face căsătoria sau mai precis “căsătoriile” în traduere exactă, aceasta pentru că în limba latină cuvântul căsătorie nu are formă singulară, ci numai formă plurală, întrucât căsătoria constituie în realitate un act pe care nu-l poate săvârşi nicidecum o persoană singură, ci numai două persoane, deci un act care se poate săvârşi numai la plural, nu şi la singular.

În raport cu importanţa are s-a dat consensului la încheierea căsătoriei şi cu rostul căsătoriei, ea a fost definită în modul cel mai complet de către jurisconsulţii romani, în felul următor: “Nuptiae sunt conjunctio maris et feminae consortium omnis vitae, divini ac humani comunicatio” adică “Căsătoria este legătura bărbatului şi a femeii prin însoţire pentru întreaga viaţă şi pentru a se împărtăşi reciproc de drepturile dumnezeieşti şi omeneşti”.

Din această definiţie, care aparţine jurisconsultului roman Herenius Modestinus di veacul al III-lea roman d. Hr. şi pe care Biserica şi-a însuşit-o la vremea sa în întregime, se vede că actul căsătoriei se întemeiază pe o legătură firească, stabilită prin înţelegere între un bărbat şi o femeie, în scopul însoţirii lor pentru întreaga viaţă şi pentru a se face părtaşi unul pe altul de acele drepturi care au fost stabilite deopotrivă prin voinţa omenească şi prin voinţa divină.

Definiţia cuprinde deci atât elementul comun, natural al consensului, cât şi elementul religios sau supranatural, care pecetluieşte, întărind şi sfinţind acest consens, iar prin aceasta se asigură şi prin voinţa şi lucrarea divină însoţirea pe toată viaţa şi împărtăşirea reciprocă nu numai de drepturile omeneşti, ci şi de cele dumnezeieşti, adică de acelea pe care le asigură credinţa religioasă şi în cazul căsătoriei între creştini, împărtăşirea de harul pe care îl mijloceşte Sfânta Taină a Cununiei.

Dar nu numai dreptul roman, ci toate legislaţiile sau sistemele de drept vechi şi noi au acordat şi acordă o atenţie deosebită căsătoriei, privind-o ca un act ce are o deosebită însemnătate şi anume una naturală şi alta religioasă sau supranaturală, ca mijloc prin care se asigură atât după legile naturale, cât şi după cele divine, perpetuarea vieţii neamului omenesc.

De fapt căsătoria nu reprezintă însaă numai un asemenea act sau un asemenea mijloc, şi ea constituie totodată şi un act de împlinire a vieţii omeneşti, care nu este deplină, nici numai sub aspectul său feminin, nici numai sub aspectul său masculin, căci prin întreaga alcătuire naturală şi prin întregul rost natural, atât partea bărbătească cât şi partea femeiască nu sunt decât ceea ce le spune însuşi numele, adică numai câte o parte din om, fiecare constituie ceea ce se şi numeşte popular câte o parte sau câte o jumătate, aşa încât prin legătura care se stabileşte între cele două părţi, prin căsătorie, se realizează adevărata împlinire a vieţii omeneşti, împlinire ce constituie la rândul ei singurul mijloc posibil de a transmite sau de a propaga viaţa umană (Gen. II, 20, 23; IV, 13).

Preview document

Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 1
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 2
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 3
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 4
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 5
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 6
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 7
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 8
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 9
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 10
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 11
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 12
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 13
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 14
Căsătoriile mixte în lumina învățăturii și practicii ortodoxe - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Casatoriile Mixte in Lumina Invataturii si Practicii Ortodoxe.doc

Alții au mai descărcat și

Cultul Morților la Poporul Român

CAPITOLUL I DESPRE NEMURIREA SUFLETULUI I.1. Despre trup şi suflet Singura fiinţă pământească frământată de dorul necunoscutului este omul. Omul...

Administrarea Sfintei Taine a Cununiei

1. Vechimea şi importanţa căsătoriei Căsătoria este socotită cea mai veche instituţie a dreptului divin, fiindcă ea a luat fiinţă – aşa cum reiese...

Cer nou și pământ nou în apocalipsă

Consemnam faptul ca în iudaism cerurile sunt mai multe, trei sau sapte. În Noul Testament se vorbeste despre "ceruri" în Evangheliile sinoptice, la...

Importanța Sfintei Treimi în Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului

INTRODUCRE În Palestina Sfântă, unde au petrecut proorocii V.T., vestitori ai naşterii şi a lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat şi...

Obiceiuri și Tradiții Românești

Obiceiurile calendaristice la români sunt bogat reprezentate în folclorul literar, fiind legate de munca desfasurată în cadrul ei natural....

Acte de violență în Biblie și Coran

Violenta in Coran si in Biblie Prof. Dr. Samuele Bacchiocchi RELATARI DESPRE VIOLENTA IN BIBLIE Unii oameni incearca sa justifice recentele acte...

Doctrina Trinitară la Sfântul Augustin

INTRODUCERE Păstrând întâietatea pentru Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor şi figura centrală din extinsa arie a creştinismului, Sfântul...

Patriarhii României

MIRON CRISTEA 1868-1939 Miron Cristea ,întâiul patriarh , ales la 4 februarie 1925 , investit si înscăunat la 1 noienbrie acelasi an , a cârmuit...

Te-ar putea interesa și

Căsătoria după Legislația Canonică Ortodoxă

INTRODUCERE Căsătoria, ca instituţie divină naturală, a fost aşezată în formă monogamă de Dumnezeu în Rai, la crearea primilor oameni, Adam şi Eva...

Familia creștină azi și în veșnicie

PRELIMINARII ŞI GENERALITĂŢI Fiind baza societăţii omeneşti, familia ca instituţie divină a fost de la început obiectul cercetării din partea...

Norme și dispoziții canonice privind căsătoriile mixte

INTRODUCERE Căsătoria și familia reprezinta un adânc ocean purtat de valurile timpului trecut de la prima pereche de oameni până astazi. Familia...

Ai nevoie de altceva?