Impactul efectelor nocive ale poluării în Orașul Galați - studiu de caz - Ispat Sidex

Principalul agent economic, cu cea mai mare contribuţie la generarea deşeurilor industriale, dar şi în procentul de recuperare, este combinatul siderurgic ISPAT.SIDEX SA Galaţi. Deşi producţia industrială a combinatului a crescut cu 14% în anul 2000 faţă de anul 1999, totuşi, în efortul de a reduce generarea deşeurilor la sursă, s-au produs cu 8,3 % mai puţine

deşeuri în anul 2000.Pe sectoare, situaţia se prezintă astfel:

industria metalurgică → 94,3 % (ISPAT.SIDEX S.A. Galaţi)

industria prelucrătoare → 1,12 %

industria alimentară → 0,88 %.

Principalul depozit de deşeuri industriale este Halda de zgură, aparţinând de ISPAT.SIDEX SA Galaţi, care are în prezent aprox. 100 de hectare, cu înălţimi între 25 - 60 de metri. Datorită preocupărilor lui ISPAT.SIDEX SA Galaţi de a recupera prin reciclare deşeurile refolosibile, chiar şi din halda de depozitare, există un proiect în derulare cu o firmă din Germania pentru acest lucru.Un alt depozit important cu deşeuri industriale este depozitul Şantierului Naval Damen Galaţi. Există un depozit vechi de circa 2 ha, în care este stocat şlamul rezultat din producerea acetilenei şi care nu mai este utilizat, suprafaţa fiind cuprinsă în programul de conformare pentru refacere, cu termen de realizare anul 2003.

În prezent, Şantierul Naval Damen Galaţi a realizat un depozit de şlam de acetilenă, total impermeabilizat, cu patru compartimente în volum total de 5.800 mc, iar pe viitor se are în vedere renunţarea în totalitate la acetilenă (care este generatoare de deşeuri) şi generalizarea soluţiei de folosire a butanului. Procentul de reciclare a deşeurilor a crescut de la 45% în anul 1997, la 48% în anul 1998, la 48,5% în anul 1999, ajungând la 49,5% în anul 2000.

Gospodãrirea deseurilor urbane

Numărul de locuitori deserviţi în 2000 253.200, din

care:

- SC ECOSAL PREST SA Galaţi 192.000

colectează: 0,925 kg/loc.zi deşeuri menajere, adică

323,88 tone/zi (din care strict de la populaţie 0,624

kg/loc.zi)

Cantităţile rezultate relevă:

- densitate mai mare a deşeurilor municipale comparativ cu Municipiul Bucureşti (0,23 tone/mc) datorită calităţii scăzute a vieţii;

- cantităţi mai mari de deşeuri municipale pe cap de locuitor.

- Puterea calorică a deşeurilor menajere este însă foarte scăzută, aproximativ 325.400 kcal/kg comparativ cu Municipiul Bucureşti unde este de aproximativ 800 kcal/kg.

Fluxul deşeurilor municipale

Stocarea - se face în containere mari de 3.4 mc fiecare sau în pubele din plastic de 240 l/buc, într-un număr de 451 puncte gospodăreşti. Stocarea nu este selectivă, nu sunt facilitate diversele recuperări. Punctele gospodăreşti constituie un focar de îmbolnăvire pentru populaţie.

Colectarea şi transportul se fac de către cele două firme specializate din Galaţi: SC ECOSAL PREST SA Galaţi, care deţine 18 autogunoiere, 12 autotransportoare, 16 tractoare cu remorcă, două autobasculante şi RER ECOLOGIC SERVICE SRL, care realizează compactarea cu ajutorul a patru compactoare Mercedes de 16 mc şi a unui autocamion container. Ambele firme au maşini pentru măturatul străzilor, dar dotarea materială este considerată insuficientă pentru cantităţile de deşeuri generate, astfel că lipsa este compensată prin mărirea

numărului de curse realizate.

Incinerarea.

În Municipiul Galaţi există o staţie de incinerare a deşeurilor menajere care nu mai

funcţionează din anul 1991, datorită incapacităţii ei de a-şi acoperi cheltuielile de incinerare şi de consum de gaz metan, necesar arderii deşeurilor cu putere calorifică scăzută (325.400 kcal/kg.). Staţia de incinerare nu are sisteme moderne de epurare a

gazelor arse, rezultând emisii semnificative de NOx, SOx, pulberi şi dioxină. În prezent, singurele deşeuri incinerate sunt deşeurile periculoase de spital (seringi, ace, vată, organe, feşe, soluţii de revelator, filme radiologice, etc). Incinerarea se face chiar în spitale, în incineratoare nespecializate şi are un impact deosebit asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Recuperarea - reciclarea deşeurilor menajere de la populaţie a cunoscut un puternic declin după anii 90, datorită reducerii numărului de puncte de colectare a acestor tipuri de deşeuri şi scăderii preţului de achiziţie.

Depozitarea deşeurilor urbane se realizează într-o groapă neamenajată şi necontrolată, înfiinţată în anul 1985, care se găseşte la Tirighina, în SV oraşului, întro râpă cu teren degradat. Suprafaţa depozitului este de aproximativ 3 ha, cu înălţimi de 20.25 m. Nu se fac lucrări de stabilizare, acoperire cu pământ sau exploatare, depozitul fiind o sursă de poluare majoră a mediului şi de îmbolnăvire a populaţiei datorită pescăruşilor şi a altor animale, atrase în zonă datorită hranei şi care se constituie în vectori de transmitere a bolilor. Un pericol major îl reprezintă infestarea apelor freatice din zona acestei amenajări provizorii, situată în imediata apropiere a râului Siret.