Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 2 fișiere: docx, ppt
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 3610
Mărime: 3.08MB (arhivat)
Publicat de: Dinu Gherasim
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Lucrarea de fata incearca sa evidentieze cauzele recentelor invazii de alge – de la litoralul romanesc al Marii Negre. Sunt aratate efectele negative pe care acest fenomen le are asupra plajelor romanesti de la Navodari la Vama Veche si prezentate cateva metode teoretice de protective impotriva invaziilor (precum fermele de moluste) si beneficiul economic ce poate fi obtinut.

Om liber, tu vei iubi intotdeauna marea.

Marea îţi e oglindă si sufletul ţi-l vezi

Cătând prin valuri calme, neştiutor, cărarea

Si spiritul e haos pe care-l celebrezi

Om si mare (Charles Baudelaire)

Mediul acvatic este mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta dintre mediu si organism este mult mai stransa la vietuitoarele acvatice decat

la cele terestre. Drept urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.

Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor intra si inter specifice precum si dereglarea intregului echilibru biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii substantelor chimice asupra vietii acvatice ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei.

Poluarea este definita ca acea schimbare a compozitiei apei care o face daunatoare pentru sanatatea oamenilor, si duce la deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic. 80% din poluarile marine provin de pe uscat, pe calea fluviilor, deversarilor de pe coasta sau din atmosfera.

Azotatii folositi ca ingrasaminte, spalati de apa de ploaie si dusi in apa potabila produc ``tulburari`` grave in echilibrul ecosistemelor marine. Diferitele substante chimice sau organice duc la inmultirea exagerata a algelor, asa numita „inflorire algala”. Procesul duce la scaderea cantitatii de oxigen din apa(prin consumarea acestuia in procesul de descompunere a algelor ), la moartea animalelor acvatice, la inmultirea unor bacterii ce produc hidrogen sulfurat.

1. Invaziile de alge la tarmul romanesc al Marii Negre

Litoralul romanesc al Marii Negre este prezentat in studiile de specialitate, ca fiind sectorul cu cea mai ridicata bioproductivitate din intregul bazin pontic. Aceasta trasatura este datorata catorva particularitati si anume:

-aportul de apa dulce (debitele considerabile ale Dunarii care reprezinta sursa principala de nutrienti);

-configuratia tarmului si respectiv latimea platformei continentale;

-dinamica maselor de apa (influentata semnificativ de elementele anterioare).

Macrovegetatia (organismele algale mari) este concentrata calitativ cat si cantitativ tot in sectorul nord-vestic al Marii Negre, intre adancimea 0,5 - 10m, incepand de la Cap Midia, punctul cel mai nordic unde substratul dur este favorabil fixarii algale, catre sud, unde practic se concentreaza cele mai multe dintre speciile de macroalge.

Asociatiile macrofitelor prezente la litoralul nostru sunt dominate de genurile: Ulva, Enteromorpha, Cladophora, Ceramium, ale caror specii sunt caracterizate prin urmatoarele particularitati ecologice:

-dezvoltarea acestora nu este afectata in cazul unor variatii extreme ale factorilor abiotici temperatura si salinitate;

-formeaza asociatii atat pe substratul fix (piatra, cochilii, etc.) cat si pe talurile altor alge, in general mai mari, fixate deja pe substratul dur, conferindu-le astfel caracter de epifite;

-se intalnesc tot timpul anului, dar se dezvolta cu precadere la primavara ( februarie) si mai ales vara;

-sunt forme oportuniste, cosmopolite (larga raspindire geografica) care din punct de vedere ecologic pot fi incadrate in categoria celor mezo si polisaprobe, adica, suporta apa de calitate redusa, putand indica prezenta de nutrienti;

Factorii ecologici care concura la dezvoltarea algelor macrofite si care au favorizat dezvoltarea masiva a macroalgelor in sectorul sudic al litoralului:

- substratul (in sectorul sudic domina plaje submerse nisipoase grosiere dispuse „insular” printre fundurile de piatra, specifice dezvoltarii macrofitelor).

Preview document

Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 1
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 2
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 3
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 4
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 5
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 6
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 7
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 8
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 9
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 10
Măsuri de protecție a plajelor împotriva invaziilor de alge - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Masuri de Protectie a Plajelor Impotriva Invaziilor de Alge
    • Masuri de Protectie a Plajelor Impotriva Invaziilor de Alge.docx
    • Masuri de Protectie a Plajelor Impotriva Invaziilor de Alge.ppt

Alții au mai descărcat și

Politici de protecție a mediului - studiu comparativ România-UE

I. INTRODUCERE Daca anii ’70 au fost anii în care problemele de protecţie a mediului s-au impus atenţiei, sfârşitul anilor ’80 aduce şi primele...

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?