Modelul Operațional DPSIR

Acest model a fost adoptat de majoritatea Statelor Membre din Uniunea Europeană si

de Organizaţiile Internaţionale care au legături cu informaţiile de mediu (Eurostat, European Environment Agency).

Modelul DPSIR defineşte cinci categorii de indicatori :

I. Forţele de comandă/ Forţe Motrice –factorii fundamentali care influenţează o varietate de variabile importante

II. Indicatorii de presiune – descriu variabilele care afectează în mod direct mediul

III. Indicatorii de stare – descriu condiţiile mediului la un moment dat

IV. Indicatorii de impact – descriu efectele schimbării stării mediului înconjurător

asupra factorilor cu care intră în relaţie

V. Indicatorii de răspuns – prezintă eforturile societăţii pentru a rezolva problemele

I. Forţe Motrice

Oamenii au depins întotdeauna de biodiversitate. Pierderea biodiversităţii este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă lumea în prezent.

Factorii principali care au indus, în ultimele decenii, modificarea compoziţiei şi structurii ecologice, respectiv a capacităţii productive şi de suport a biodiversităţii din România, generând dezechilibre şi discontinuităţi, sunt următorii:

- Extinderea şi intensificarea sistemelor de producţie agricole prin transformarea unor ecosisteme naturale sau seminaturale în terenuri arabile (perdelele forestiere şi multe corpuri de pădure din zona de câmpie sau din luncile râurilor au fost defrişate etc);

- Industrializarea rapidă

- Supraexploatarea resurselor naturale

- Executarea de lucrări hidrotehnice ample pentru crearea acumulărilor de apă şi protecţia împotriva inundaţiilor

- Dezvoltarea infrastructurii de transport

- Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile

- Utilizarea unor tehnici de extragere a metalelor preţioase cu efecte negative semnificative asupra mediului în general, sănătătii oamenilor şi naturii (de ex. utilizarea cianurii în extragerea aurului);

- Extinderea şi dezvoltarea aşezărilor umane

- Poluarea

- Schimbările climatice

- Creşterea populaţiei

Intervenţiile umane cu impact negativ asupra peisajului, în funcţie de gravitate, sunt:

1. Distrugere – pierderi semnificative. Acestea sunt cauzate în principal de dezvoltări urbanistice intensive inadecvate mediului şi arhitecturii locale,defrişări, etc.

2. Degradare –aceasta este cauzată de: deteriorări la nivelul biodiversităţii, poluare.

3. Agresiuni – acestea sunt cauzate de activităţile economice şi turistice, precum exploatări forestiere, pârtii de ski etc. - care se desfăşoară în mod nesustenabil şi cauzează modificarea formelor de relief, acumularea de deşeuri, dezechilibre ale ecosistemelor.

II. Factori de Presiune

Diversitatea biologică este într-o continuă ameninţare din cauza intensificării activităţilor economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului.

În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor ani, bazată pe o exploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste condiţii, multe specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului înconjurător.

Factorul demografic / Creşterea populaţiei: odată cu creşterea nevoilor de resurse în strânsă legătură cu creşterea populaţiei, exploatarea acestora se diversifică tot mai mult şi pe spaţii din ce în ce mai largi, apărând astfel un pericol de supraexploatare a tuturor componentelor de bază ale mediului.