Extras din referat
Ziua Mondiala a Apei si Ziua Mondiala a Meteorologiei capata astazi o semnificatie deosebita in conditiile in care schimbarile climaterice si problemele aprovizionarii cu apa au ajuns sa ingrijoreze pe fiecare dintre noi.
Deviza “Apa si Dezvoltarea” sub care se desfasoara intalnirea nostra arata ca apa si asigurarea ei ridica probleme de importanta strategica, de mare complexitate, in timpurile noastre. Aceasta problema retine atentia comunitatii internationale care o califica drept una din cheile dezvoltarii umane durabile.
In zilele noastre penuria de apa la scara planetara s-a accentuat. Cererea de apa a crescut enorm odata cu sporirea exploziva a populatiei, cu dezvoltarea activitatilor economice, cu accelerarea procesului de urbanizare si ridicarea confortului vietii moderne.
Problema apei a capatat dimensiuni globale si un grad inalt de gravitate. 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adica un sfert din total, n-au acces la apa potabila, iar 2,6 miliarde, adica peste doua cincimi, n-au acces la salubritate. Apa dulce contaminata si rezervele de apa tinute in conditii neigenice sunt cauza a 10% din totalul imbolnavirilor din tarile in curs de dezvoltare.
Limitele resurselor de apa, necesitatea gospodaririi lor cu multa grija si importanta asigurarii apei de buna calitate sunt mai evidente ca niciodata in trecut. Este datoria noastra, a pamantenilor de azi, sa asiguram ca apa sa realizeze functiile sale de intretinere a vietii, de legatura sociala intre comunitati, de integrare cu alte resurse naturale, de materie prima si de ridicare a nivelului de trai al oamenilor.
In acest context este imbucurator sa putem spune ca tara noastra dispune de surse variate de apa de suprafata si subterane. Starea lor este relativ satisfacatoare in comparatie cu alte tari. Ponderea apelor curgatoare de suprafata ale caror ape pot fi utilizate pentru alimentarea centrelor populate a crescut de la 35% din total in 1989 la cca 62% in anul 2000. Aceasta imbunatatire se datoreaza, mai ales, reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice mari poluatoare, dar si aplicarii cu fermitate a prevederilor legislatiei in vigoare.
Guvernul actual si-a propus prin Programul sau pentru perioada 2001 – 2004 ca, in conditiile unei cresteri economice sustinute, sa asigure sporirea si stabilitatea surselor de apa pentru diverse folosinte, ridicarea calitatii apelor si managementul modern al potentialului hidrografic al tarii. In conformitate cu orientarea sa strategica, guvernul Nastase a alocat in 2001 Ministerului Apelor si Protectiei Mediului fonduri de investitii totale de 2404,217 miliarde lei, din care 78% au fost destinate lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si 16 % pentru surse de apa. In anul trecut s-au pus in functiune 75 de obiective din domeniul gospodaririi apelor.
In vederea asigurarii corespunzatoare a cerintelor de apa pentru populatia din zonele deficitare (Bucuresti, Brasov, Baia Mare, Zalau, Sinaia, Azuga-Breaza, Odorheiu Secuiesc, Sighisoara, Medias, Copsa Mica, Valea Jiului) si extinderii sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila a localitatilor din Delta Dunarii, au fost alocate resurse financiare ce au reprezentat 16% din prevederile bugetare pentru investitii.
In acest an se continua aplicarea politicii de investitii pentru mediu promovata de guvern. Din cele peste 2700 miliarde lei alocate de la buget pentru investitii de mediu 71% sunt pentru lucrari de aparare impotriva inundatiilor si 24% pentru surse de apa.
Reforma managementului in domeniul apelor este sustinuta prin extinderea cadrului legislativ. Au fost adoptate legea privind siguranta barajelor, normele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, normele privind conditiile de descarcare a apelor uzate si altele.
Un nou pas in mai buna gospodarire a apelor l-a constituit infiintarea in anul 2001 a 11 Comitete de bazin, care au inceput sa functioneze, contribuind la promovarea participarii publicului si a regulilor Uniunii Europene in domeniu.
Constatand tendintele pozitive din gospodarirea apelor, nu putem inchide ochii asupra fenomenelor de poluare a apei, mai ales cu hidrocarburi si reziduuri chimice si casnice, asupra neglijentelor, indiferentei sau incalcarii reglementarilor legale ce au loc.
Obiectivul pe care ni-l propunem este de a realiza o Romanie curata, cu o economie de piata moderna si o societate echitabila. Aceasta ne impune sa schimbam actualul model, care contine factori necontrolati de poluare a apei, surse fluctuante de aprovizionare si consumuri exagerate, cu un model durabil. Acest model presupune gospodarirea rationala a resurselor de apa de suprafata si subterane, protectia calitatii lor, satisfacerea consumului productiv si individual in conditii superioare, realizand un echilibru dinamic intre actiunile statului si ale fortelor pietei.
Propria noastra experienta demonstreaza ca apa poate stimula colaborarea internationala. In acest sens, ma refer la investitiile realizate din surse externe pentru valorificarea potentialului hidrologic din diferite zone ale tarii. In 2001 a fost aprobat un nou program PHARE cu o componenta ce vizeaza aplicarea Directivei-cadru a UE privind apa la nivel de bazine pilot. Romania beneficiaza pe plan regional de proiecte PHARE CBC in valoare de peste 17 milioane euro ce se desfasoara impreuna cu Ungaria si Bulgaria, vizand ecologizarea Dunarii, prevenirea inundatiilor in bazinul raului Tisa si Barcau si ecologizarea raului Tur. Importante acorduri internationale incheiate in ultimul deceniu avand drept obiect Dunarea si Marea Neagra, la care Romania face parte, se dovedesc a fi factori de coeziune si intelegere intre statele din regiunea noastra.
O manifestare concludenta pentru abordarea integrata a apei si a celorlalti factori de mediu in vederea realizarii dezvoltarii durabile la scara nationala si internationala a constituit-o Summit-ul pentru mediu si dezvoltare durabila in regiunea carpato-danubiana, tinut la Bucuresti in aprilie 2001. In Declaratia adoptata cu acest prilej, sefii de stat prezenti au apreciat importanta speciala economica si sociala a fluviului Dunarea si a afluentilor sai, ca principal curs de apa european cu multiple utilizari si functiuni, ca si importanta ecologica si valoarea sa ca habitat natural pentru numeroase specii de viata salbatica.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Problema Apei in Lume.doc