Sisteme inteligente de monitorizare a calității apei

Monitorizarea poluanţilor constituie o parte necesară a oricărui sistem de management de mediu, constituind baza unui proces decizional desfăşurat în deplină cunoştinţă de cauză şi a elaborării strategiilor de management de mediu. Pentru a asigura o decizie temeinică, este esenţial să existe convingerea că măsurătorile reflectă pe deplin realitatea.

Astfel, datele trebuie să fie bine definite din punct de vedere calitativ şi documentate.

Modalităţile de prelevare şi analiză a probelor sunt la fel de importante ca rezultatele măsurătorilor în sine.

Descărcările în mediu care provin din surse importante sunt urmărite în cadrul unui proces de monitorizare generală a surselor de poluanţi semnificativi din limitele unei zone atmosferice sau ale unui bazin hidrografic. Obiectivele sistemelor de monitorizare include de asemenea, aspecte legate de optimizarea procesului, verificare şi conformare cu prevederile legislative, cum ar fi limitele admisibile de emisii.

Planurile de monitorizare sunt concepute şi implementate în vederea colectării de date privind calitatea aerului şi a apei, precum şi descărcările de poluanţi semnificativi din surse importante. Elementele unui plan de monitorizare includ de regulă, următoarele:

• selectarea parametrilor semnificativi,

• metoda de prelevare şi transport a probelor, adică specificarea punctului de eşantionare, frecvenţa, tipul şi cantitatea de probe, precum şi echipamentul de încercare, analiza probelor, sau, ca soluţie alternativă, monitorizarea continuă;

• formatul de raportare a rezultatelor.

Nivelele de fond ale poluanţilor cum ar fi metalele sunt măsurate în aer, apă şi sol, alături de alţi parametri, în puncte şi cu frecvenţe prestabilite, utilizând echipamente şi metode specificate. Obiectivul este acela de a colecta şi analiza probe reprezentative capabile să indice date utilizabile în cadrul sistemului de management de mediu. Pentru a asigura nivele de fond acceptabile, se efectuează predicţii ale concentraţiilor de poluanţi, utilizând modele şi date privind emisiile din câteva surse majore de poluare, acestea fiind verificate ulterior prin observaţii directe.

Clasificarea apelor de suprafaţă

Conform Ordinului MAPM 1146 /2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, clasificarea calitatii apei are în vedere:

• abordarea integrata a evaluarii calitatii apei din punct de vedere chimic, biologic si microbiologic

• coroborarea datelor de calitate a apei cu cele specifice sedimentelor

Normativul stabileste 5 clase de calitate pentru apele de suprafata:

• CLASA I : se impune apelor naturale de referinta sau concentratiilor de fond: alimentarea cu apa potabila, alimentarea unor procese industriale, alimentarea unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea industriei alimentare, irigarea anumitor culturi, reproducerea si dezvoltarea salmonidelor, stranduri amenajate si bazine de înot

• CLASA II : se impune apelor utilizate pentru protectia ecosistemelor acvatice: alimentarea amenajarilor piscicole cu exceptia celor salmonicole, reproducerea si dezvoltarea fondului piscicol din apele de ses, alimentarea proceselor industriale, scopuri urbanistice de agrement

• CLASA III-a, a IV- a si a V- a : reflecta ponderea influentei antropice: alimentarea sistemelor de irigatii, alimentarea industriilor pentu scopuri, alte folosinte nementionate la clasa I si II

Staţii şi reţele de monitoring

Pentru descrierea diferitelor staţii şi reţele de monitoring s-au adoptat următorii termeni:

• staţii statuate, pentru furnizarea de date privind încadrarea în condiţiile de calitate la nivel naţional si /sau internaţional.

• staţii de referinţă, pentru zone pe cât posibil lipsite de impactul antropic; pentru fiecare zonă ecohidrologică.

• staţii de graniţă, pentru caracterizarea transferului de fluxuri dintre ţări, regiuni sau între medii ( mare/ocean, ape de suprafaţă/ape subterane )

• staţii de impact, control surse de poluare/arii definite.