Banca Europeană de Investitii - organizare, funcționare, rol, proiecte finanțate

1. Scurt Istoric.

Banca Europeană de Investiţii a fost infiintata la 1 ianuarie 1958 la Luxemburg, prin art.129 şi 10 ale Tratatului de la Roma, cu scopul de a finanţa investiţiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii. În prezent, conform art.198 D şi art.198 E al Tratatului asupra Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii are personalitatea juridică, autonomie financiară şi o structură decizionala proprie, fiind administrată de propriile sale organe, astfel încât să poată acţiona în deplină independenta pe pieţele financiare ca oricare altă bancă.

Principalele date marcante din istoria BEI sunt:

- 1958: BEI îşi începe activitatea cu un capital subscris de 1 miliard de unităţi de cont, din care un sfert este plătit de statele membre;

- 1961: emiterea primei obligaţiuni a BEI;

- 1962: primele operaţiuni de finanţare în afara Comunităţii;

- 1965: primul împrumut acordat ţărilor africane asociate prin Convenţia de la Yaounde;

- 1968: BEI îşi mută sediul de la Bruxelles la Luxemburg;

- 1973: Prima extindere a Comunităţilor Economice Europene (Danemarca, Irlanda şi Marea Britaniei): capitalul se majorează la 2,025 miliarde unităţi de cont;

- 1978: Extinderea operaţiunilor şi în ţările mediteraneene asociate;

- 1981: A doua extindere a C.E.E. (Grecia): capitalul se majorează la 14,4 ECU;

- 1984: Este elaborat primul document intern de politica de mediu al Băncii;

- 1986: A treia extindere a C.E.E. (Spania şi Portugalia): capitalul se majorează la 28,8 miliarde ECU;

- 1989: Banca intra în zona Europei Centrale şi de Est, după ce Consiliul Guvernatorilor autorizează în 1989 şi 1991 un credit de 1,7 miliarde ECU pentru proiecte din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Republica Ceha şi Slovacia;

- 1991: Capitalul se dublează la 57,6 miliarde ECU; BEI devine acţionar la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare;

- 1993: Constituirea Fondului European de Investiţii şi desfăşurarea primelor operaţiuni ale BEI în Asia şi America Latină;

- 1994: BEI anunţa programul special de reţele transeuropene;

- 1995: A patra lărgire (Australia, Finlanda şi Suiedea): capitalul se majorează la 62,013 miliarde ECU;

- 1995: BEI lansează facilitatea de preaderare pentru ţările din centrul şi estul Europei şi Cipru;

- 1999: Pactul de Stabilitate pentru centrul şi estul Europei mandatează BEI să conducă lucrările Pactului de Stabilitate pentru reconstrucţia infrastructurii în Balcani; capitalul BEI este fixat la 100 miliarde euro;

- 2001: Primul credit acordat Rusiei;

- 2004: A cincea lărgire (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Cehia, Cipru, Malta): capitalul se stabileşte la 163,6 miliarde euro.

Ca instituţie a Uniunii, BEI îşi adaptează permanent activitatea în funcţie de evoluţia politicilor comunitare.

Că bancă, lucrează în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât pentru împrumuturile sale pe pieţele de capital, cât şi pentru finanţarea investiţiilor.

2. Structurile BEI.

Ca instituţie financiară a Uniunii Europene, BEI îşi conduce activităţile de credit şi de împrumut în cadrul politicilor economice ale Uniunii.

Nefiind finanţată din bugetul comunitar, ci din împrumuturi de pe pieţele de capital, Banca beneficiază, prin aplicarea Statutului sau, de autonomie de decizie în cadrul sistemului instituţional comunitar.

Structurile sale de conducere şi de control reflectă această autonomie şi îi permit să-şi adopte deciziile de credit şi de împrumut doar pe baza meritelor proiectelor şi de cele mai bune oportunităţi oferite pe pieţele financiare.

Conform Protocolului asupra Statului BEI, conducerea revine Consiliului guvernatorilor, Consiliului director şi Comitetului administrativ.

1. Consiliul guvernaţilor, autoritatea supremă, este compus din 27 de miniştri, desemnaţi de statele membre. Consiliul stabileşte coordonatele politicii de credit, decide majorarea capitatului subscris, aprobă raportul anual, bilanţul şi contul de profit şi pierderi, numeşte şi demite membrii Consiliului director şi ai Comitetului administrativ, autorizează banca să finanţeze proiecte în afara Uniunii.

Deciziile Consiliului guvernatorilor sunt adoptate cu o majoritate de voturi reprezentând cel puţin 50% din capitalul subscris, dar pentru câteva decizii importante este cerută unanimitante este cerută unanimitate de voturi.