Comerțul față de clauza socială și de mediu

Comertul constituie o preocupare straveche a oamenilor. În cadrul acestuia comertul exterior sau international a fost întotdeauna un domeniu privilegiat de activitate.

Amploarea si implicatiile comertului international asupra celorlalte domenii ale vietii sociale au crescut considerabil în ultimele cinci secole, iar în prezent volumul lui s-a amplificat în mod accelerat. De asemenea, adâncirea si diversificarea interdependentelor economice între tarile lumii, mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, au readus problema relatiilor economice internationale în prim plan, atât pentru specialisti, cât si pentru marele public. Aceste schimbari au reactivat interesul specialistilor pentru teoriile despre comertul international si, implicit, pentru istoria controverselor teoretice referitoare la aceasta problema. De asemenea, pe fondul impactului crescând al mijloacelor moderne de comunicare în masa asupra opiniei publice contemporane si în legatura cu importanta crescânda a relatiilor economice internationale, se pun tot mai frecvent întrebari cum ar fi: care sunt criteriile specializarii diferitelor tari în productie, care sunt avantajele si dezavantajele comertului exterior pentru partenerii implicati în schimburile internationale, care sunt rezultatele pe termen lung ale acestei activitati pentru diferite categorii de tari etc. Raspunsurile date de diferiti autori la aceste întrebari difera foarte mult, atât în functie de contextul istoric în care au abordat problemele, cât si de optica si interesele urmarite de fiecare gânditor.

Comertul international este un schimb de bunuri si servicii peste granite sau teritorii internationale. În majoritatea tarilor, acesta reprezinta o parte semnificativa din PIB. Desi comertul international a fost prezent peste tot în istorie importanta sa economica, sociala si politica a crescut în ultimele secole. Industrializarea, transportul, globalizarea, corporatiile multinationale si outsourcing-ul au avut un impact major. Comertul international în crestere este de obicei sensul principal al globalizarii.

Comertul international este si o ramura a economiei, care formeaza împreuna cu finantele internationale, ramura mai mare a economiei internationale.

CLAUZA SOCIALA

În randul noilor provocari care confrunta cadrul multilateral de desfasurare a schimburilor comerciale internationale, stabilirea unor anumite standarde în materie de reglementare a pietei muncii este susceptibila a ridica cele mai mari probleme in viitor, din doua motive.Pe de o parte, aceste reglementari sunt un subiect politiceste extreme de sensibil în orice tara, astfel încat orice tentative de a le supune unei supervizari internationale risca sa fie percepute extreme de negative pe plan intern.Pe de alta parte, stabilirea unor standarde sociale este cea mai susceptibila a fi utilizata în scop protectinism.

Argumentele contrarii, respective cele care justifica necesitatea abordarii la nivel international a problematicii reglementarii pietei muncii, se concentreaza asupra a doua aspecte principale:

*distorsiunile induse în planul schimburilor comerciale internationale de existenta unor standarde laxe în anumite tari, care le ofera o competivitate superioara ”neloiala” fata de concurentii lor care sunt tintuiti sa respecte reguli mai stringente;

*existenta unor “externalitati transfrontiera” a standardelor prea laxe.

Permisa centrala a acestei ultime linii de argumenet este ca existenta unor standarde mai ridicate în alte tari încurajeaza imigratia provenita din tarile cu standarde reduse. Acceptand acest argument ca fiind adevarat, el tot nu justifica oportunitatea discutarii problemelor legate de utilizarea fortei de munca în contextual politicii comerciale internationale. Spre deosebire de celelalte doua marii domenii: protectia mediului si politica de concurenta, a caror punere sub egida OMC este discutata în present în acest domeniu exista si functioneaza o organizatie internationala specializata, cu vocatie universala-Organizatia Internationala a Muncii.

Începuturile legarii standardelor sociale de comert international dateaza înca de la începutul secolului XIX .Mai recent principiul promoter al acestei conectari a fost SUA.Ei au incercat, dar fara success in 1953 sa introduca asemenea prevederi în Acordul General , dupa care a urmarit constant introducerea temei sociale pe agenda negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Tokyo si Runda Uruguay.