Franța

Geografie

Desi marea parte a teritoriului francez (Franta metropolitana; în franceza: la Métropole, sau France métropolitaine) se afla în vestul Europei, Franta este constituita si din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul si sudul Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific, si Antarctica (pretentiile de suveranitate în Antarctica nu sunt recunoscute de catre majoritatea statelor, a se vedea Tratatul Antarctic).

Franta metropolitana se întinde de la Marea Mediterana pâna la Marea Nordului, si de la Rin pâna la Oceanului Atlantic; se învecineaza cu: Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia, Italia, Monaco, Andora si Spania. Franta are frontiere cu Brazilia, Surinam si Olanda în teritoriile de peste ocean.

Franta poseda o larga varietate de relief, de la câmpiile din nordul si vestul tarii pâna la , care reprezinta 2/3 din suprafata totala, lanturile muntoase din sud (Muntii Pirinei) si sud-est (Muntii Alpi), acestia din urma având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m).

Mai exista regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Muntii Vosgi, precum si largi bazine ale unor râuri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne si Sena.

In total are o suprafata de 547.030 km² din care pamântul reprezinta 545.630 km² , iar apa 1.400 km², fiind cea mai intinsa tara din Europa de Vest.

Capitala Frantei este Parisul cu o populatie de 9,6 milioane locuitori, a caror limba oficiala este franceza.

POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.

Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).

Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.

Reprezentarea in procente a populatiei imigrante care alcatuieste 6,3% din populatia Frantei

Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).

Dinamica pozitiva a populatiei este una dintre cele mai importante între tarile europene, constând dintr-o natalitate superiora mediei europene si un sold migrator pozitiv.

Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism 1%, islamism 5% si iudaism 2%.

Imn national: La Marseillese Steagul Frantei

Ziua nationala : 14 iulie – aniversarea caderii Bastiliei – 1789`

ISTORIA

Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez.

Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.