Inflația în țările dezvoltate

Procesele inflationiste reprezinta realitati preocupate pentru toate categoriile de agenti economici,pentru omul obijnuit « de pe strada »,pentru autoritati si specialisti.Inflatia este o componenta a vietii cotidiene si a mecanismului de functionare a economiilor de pe piata.

La nivelul perceptiei ca fenomen economic, inflatia este receptata ca o crestere generalizata a preturilor si de reducere a puterii de cumparare a unitatii monetare.

Inflatia este un dezechilibru macroeconomic monetaro-marfar si fenomen economic care a insotit cea mai mare parte a istoriei omenirii :ea a avut o evolutie modesta atata timpcat a functionat sistemul monetar de aur(sec XVIII-junatatea sec XX).Dupa cel de-al doilea razboi mondial,inflatia a fost continua,permanenta si de durata,fara perioade deflationiste.Preturile in ansamblul lor devin mai rigide la scadere.Una din explicatiile fundamentale ale acestei evolutii o constituie trecerea la sistemul monetar in care moneda si-a pierdut substantialitatea economica.Acesti bani simbol sunt incompatibili si mai usor de multiplicat decat banii care isi aveau suport material intr-o cantitate determinata de metal pretios sau in bunurile marfare supuse tranzactiilor pe piata.

In Anglia un indice de preturi calculat pe baza a 400 de marfuri, in anul 1200 pana in ultima treime a sec trecut releva ca nivelul preturilor a crescut de circa 10000 de ori.preturile a crescut de 10 ori in perioada 1200-1300.urmeaza o perioada de relativa stagnare,pe fondul unor nesemnificative cresteri si scaderi in intervalul 1300-1500,dupa care a avut loc o explozie a preturilor de peste 10 ori-in intervalul de un secol si jumatate,favorizata de marile descoperiri geografice si axul de metale pretioase de noile teritorii spre metropola.

In SUA,de la 1860 pana in 1990 preturile bunurilor de consum a inregistrat cresteri de peste 16 ori.Pana in 1940,ele inregistrau cresteri in timpul razboaielor si reveneau la nivelul de pornire dupa incheierea conflictului.dupa al doilea razboi mondial evolutia este permanent ascendenta,dar ritmul inflatei este foarte diferit de la un an la altul. In Franta,de-a lungul secolului XX-lea ,din anii 20’ pana in anii 80’nivelul pretului in franci vechi,a crescut de 280 ori,d e300 de ori pretul painii,cel al untului de 200 ori,al convorbirilor telefonice de 170 ori.s.a.m.d.

In intervalele de mai sus amintite,Anglia, SUA,Franta,veniturile banesti ale populatiei , in special cele salariale,au sporit mai rapid decat preturile,permitand ca puterea de cumparare a populatiei,a salariului nominal special,sa creasca in conditiile cand puterea de cumparare a unitatii monetare s-a redus substantial.Ca regula in tarile dezvoltate preturile cresc rapid in perioadele de expansiune economica si isi diminueaza ritmul in cursul recesinilor sau stagnarii cresterii economice.

Si pentu a inceia acest contur al cresteri preturilor in tarile dezvoltate nu poate fi omisa » experienta » hiperinflationista care s-a derulat in anii ’20 in republica de la Weimar cand indicele preturilor s-a ridicat in ianuarie 1922 pana in noiembrie 1923 de la 1 la 10 miliarde sau dupa cel de-al doilea razb mondial in Ungaria,Romania,Grecia,China,iar mai recent in Polonia,Rusia,Ucraina.

In Romania indicele preturilor de consum a crescut in perioada 1990-1999 in medie aproximativ 621 de ori asa cum rezulta din datele de mai jos:(1)

Indicele preturilor de consum in romania

Oct 1990 ian 1999

TOTAL 100% 62.079%

Marfuri alimentare 100% 59.312%

Marfuri nealimentare 100 % 59.583,2%

Servicii 100 % 81.445,5%

In mai putin de 10 ani preturile au cunoscut o accentuata crestere accentuata,procesul inflationist fiind principalul dezechilibru macroeconomic care confrunta economia Romaniei.

In Romania potentialul inflationist s-a acumulat treptat in anii economiei de comanda,dar pentru el a explodat inca odata cu trecerea la liberalizarep preturilor incepand cu ultima perioada a anului 1990.Este de mentionat ca potentialul mostenit de la economia de comanda,inflatia galopanta din Romania a fost alimentata atat de procesele de autointretinere care o genereaza cat si de modul in care a fost promovata si proiectata reforma economica intr-un context economic international nefavorabil.

Experienţele economice şi sociale ale ţărilor dezvoltate rămân în teoria şi practica inflaţiei cele ce reprezintă, în opinia generală, fenomene tipice.