Piața de acțiuni

PIATA ACTIUNILOR

Starea de fapt a pietei bursiere romanesti, ne prezinta ca singura piata functionala, in acest moment –mai 2003, piata actiunilor. Cu un istoric de 8 ani si cu evolutii extrem de sinuoase, piata actiunilor romanesti pare sa fi ajuns la o anumita maturitate ce poate constitui baza unor viitoare cresteri cantitative dar mai ales calitative.

- Scurt istoric

Piata actiunilor in Romania a fost structurata de la bun inceput pe doua componente distincte: Bursa de Valori Bucuresti(BVB) si RASDAQ (Bursa Electronica RASDAQ).

BVB functioneaza, in acest moment, ca institutie de interes public cu personalitate juridica, infiintata in baza Deciziei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) nr 20/1995, la solicitarea a 24 de societati de valori mobiliare fondatoare ale Asociatiei Bursei. Piata Nationala a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Proiectul RASDAQ este rezultatul direct al colaborarii romano-americane, legiferate prin semnarea, in 1994, a unui Memorandum de catre guvernele Romaniei si SUA, prin care Agentia pentru Dezvoltarea Internationala a Statelor Unite (USAID) a derulat in Romania proiectul “Dezvoltarea pietei romanesti de capital”

Evolutia celor doua piete a fost asemantoare, fiind influentata in mod vizibil de evolutiile economice dar mai ales politice din Romania acestei perioade. Dupa un start excelent, suprapus unei schimbari politice la nivel inalt (1996), cu un maxim al valorilor tranzactionate si al valorilor cotatiilor stabilite in vara anului 1997, a urmat un declin de proportii, atat ca valoare dar si ca durata, a pietei actiunilor romanesti. Evolutia descendenta a avut numeroase cauze, printre cele mai importante putand fi enumerate: “supraincalzirea” pietei (1997) pe fondul unor achizitii masive de actiuni ce aveau la baza fonduri speculative, nerealizarea obiectivelor de politica economica promovate, in campania electorala,de noua conducere politica a Romaniei (fapt ce a devenit evident la sfarsitul anului 1997), neimplicarea reala a pietei de capital in procesul de privatizare, neincrederea institutilor finaciare ale statului in a lucra cu si pe piata de capital romaneasca (chiar si la inceputul anului 2003, titlurile de stat nu sunt listate pe o Bursa Romaneasca), politica monetara impuse de BNR si Ministerul de Finante ce a anulat orice sansa de functionare a pietelor financiare romanesti (prin bonificarea celor mai mari dobanzi la cele mai sigure instrumente financiare-titlurile de valoare emise de stat), evolutia slaba de ansamblu a economiei romanesti.

Sfarsitul anului 2000 poate fi considerat ca piatra de hotar ce a marcat inversarea trendului evolutiei pietei actiunilor. Principala cauza a stoparii declinului poate fi considerat atingerea unor minime de tranzactionare incredibile pentru o piata bursiera normala (semnificativ poate fi exemplul actiunilor SIF care se tranzactionau la preturi ce determinau capitalizari ale emitentilor ce depaseaua cu putin 50% din suma lichiditatilor - depozite bancare si titluri de stat - detinute de catre acestia). De asemenea iesirea cu bine din criza financiara a anului 1999 precum si schimbarile politice produse in anul 2000 au fost factori de natura a impulsiona evolutia de ansamblu a pietei bursiere.

Vara anului 2001 a marcat revenirea pietei actiunilor la un trend crescator, odata cu scaderea dobanzilor pe piata bancara si mai ales prin perceperea unei predictibilitatii si pe viitor a acestui fenomen ( fapt confirmat in anii 2002 si 2003). De remarcat ca politica fiscala de incurajare a exporturilor romanesti (prin impunerea unei cote mult reduse profitului rezultat din astfel de operatiuni) a avut si ea un rol important in imbunatatirea evolutie societatilor cotate si implicit a atractivitatii lor pentru investitori.

Legiferarea unui nou cadru legislativ pe parcusul anului 2002, mult mai bun decat cel precedent, a avut darul de a consacra piata bursiera ca alternativa viabila pentru plasarea fondurilor investitorilor, iar odata cu acest fapt a nascut speranta ca piata de capital romanesca sa fie capabila a-si juca rolul sau fundamental in economie: facilitarea intalnirii cererii si ofertei de capital pe termen mediu si lung. In acest context anul 2002 a insemnat un an de maxime pentru piata bursiera romaneasca, atat la nivelul valorilor tranzactionate si a indicilor bursieri, dar mai ales la nivelul perceptiei publicului larg fata de fenomenul bursier.