Recenzie - Europa Răsăriteana în secolul al XX- lea și după - RJ Crampton

Introducere

Prima ediţie a lucrării Europa Răsăriteană în secolul al XX-lea ducea povestea până la prăbuşirea regimurilor comuniste, în 1989-1991. În 1989, colapsul comunismului şi al Uniunii Sovietice a modificat ordinea mondială. În această nouă ediţie, Europa Răsăriteană în secolul al XX-lea… şi după,R.J. Crampton include o prezentare a evoluţiei regiunii după anul 1991. Concentrându-se asupra încercării de a crea şi menţine o democraţie funcţională, autorul examinează în acelaşi timp şi evoluţia economiei de piaţă.

R.J. Crampton amplasează revoluţiile din 1989-1991 în contextual tradiţiei istorice a fiecărei ţări. El include descrieri ale Albaniei, Bulgariei, Croaţiei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei şi Federaţiei Iugoslave. Această ediţie revizuită conţine o bibliografie adusă la zi şi o privire amănunţită aruncată instabilităţii din Bosnia şi Herţegovina. De asemenea , autorul analizează realinierea Europei Răsăritene către vest, detaliind teme cheie precum apariţia crimei organizate.

Europa Răsăriteană, proba de foc a lumii moderne, a intrat într-o eră post-totalitară. Autorul susţine că prăbuşirea statelor aflate sub dominaţia comunistă aduce cu sine, în fapt, finalul secolului al XX-lea. El oferă o introducere în această zonă, extrem de importantă pentru cei care studiază istoria politică modernă şi contemporană.

În termenii definiţiilor date în prima ediţie a acestei lucrări, nici secolul al XX-lea , nici Europa Răsăriteană nu mai există. Partidele totalitare, hotărâte să modeleze statul, societatea şi sufletul oamenilor după imaginea lor ideologică s-au dezintegrat aproape în totalitate, URSS-ul s-a dizolvat, iar integrarea fostelor state socialiste în Europa occidentală a devenit un obiect major atât pentru ţările în chestiune, cât şi pentru guvernele din vestul continentului.

Dar ele, componentele a ceea ce a fost cândva Europa Răsăriteană, mai au încă trăsături comune şi se confruntă cu probleme comune, chiar dacă în măsuri diferite. Scopul capitolului final din ediţia a doua este acela de a face o prezentare a evoluţiei politice a regiunii, după prăbuşirea comunismului.

Prima ediţie definea Europa Răsăriteană ca „acele ţări aflate sub dominaţie sovietică în anul 1945”, arătând însă că termenul de Zwischeneuropa (regiune din mijloc) „ descrie cel mai bine zonele excluse din procesul de dezvoltare al Europei occidentale , dar neîncorporate în URSS”. Căderea Uniunii Sovietice şi dispariţia Europei bipolare au făcut ca definiţiile să devină şi mai arbitare şi mai aproximative. Zonele acordate în ultimul capitol sunt, în realitate, aceleaşi ca şi cele din partea întâi a primei ediţii. Statele baltice, reapărute ca entităţi independente, sunt incluse, dar RDG-ul nu este. De asemenea, au fost excluse acele teritorii foste sovietice lipsite de experienţa independenţei în timpurile moderne şi care, de aceea, nu au jucat un rol semnificativ în prima ediţie. Practic, aceasta a însemnat eliminarea Moldovei, Bielorusiei ş Ucrainei.

Nu toate unităţile au fost tratate egal. Acolo unde evenimentele au fost paşnice şi lipsite de evenimente importante, povestea se derulează mai rapid; în porţiunile unde drama, sau mai degrabă tragedia este mai intensă şi mai complexă, s-a considerat că este necesară o examinare mai atentă şi mai detaliată.

R.J.Crampton este profesor de istorie a Europei la ST.Edmund Hall, Oxford. Printre lucrările publicate de el se numără : Bulgaria, 1878-1918: A History, A Short of Modern Bulgaria, The Hollow Detente: Anglo-German Relations in the Balkans,1911-1914 şi , împreună cu Ben Crampton, Atlas of Eastern Europe in the Twentieth Century.