Recenzie - societatea perfectă - John Kennneth Galbraith

La varsta de 86 de ani, profesorul american John Kenneth Galbraith si-a prezentat viziunea sa despre o “Societate perfecta”. Reputatul om de stiinta ofera o perspectiva noua si interesanta pentru intelegerea realitatii economice, politice actuale si sociale. Nascut in Ontario, Canada la data de 15 octombrie 1908, a fost profesor la Harvard University intre 1949 si 1975, ambasador al Statelor Unite in India intre 1961 si 1963, consilier pe probleme economice al presendintelui John F. Kennedy si presendintele asociatiei American Economics.

Pe langa cartea “The Good Society” aparuta in anul 1996 acesta a mai publicat in 1954 bestsellerul “ The Great Crash,1929” ce descrie faimoasa cadere a bursei din anul 1929 de pe Wall Street, ‘The Affluent Society”, “Economics and Public Purpose” , “The Culture of Contentment” etc.

“ The Good Society “ este structurata in 18 capitole fiecare dintre ele tratand anumite probleme ale societatii in care traim si moduri de rezolvare a acestora. Primul capitol denumit dupa titlul cartii ne face o introducere in ideea principala a cartii “societatea perfecta” si modul in care aceasta se poate realiza. In primul rand pentru ca acest ideal sa i-a fiinta trebuie sa definim clar cum arata o societate perfecta, in consecinta sa cunoastem ce este rau pentru a sti ce este bine. Dupa cum spune si autorul “ scopul acestei carti este de a spune cum e bine” insa trebuie facuta o deosebire intre ce este perfect si ce se poate realiza. In urmare cartea face referire la societatea perfecta ca una realizabila, chiar daca o multitudine de obstacole stau in fata indeplinirii acesteia.

In cel de-al doilea capitol “O privire generala” autorul prezinta o problema destul de des intalnita in orice societate, faptul ca o mare parte dintre cei cu probleme materiale “cei cu grija zilei de maine” din nefericire nu voteaza rezultand astfel o democratie a celor bogati. O alta problema prezenta este somajul aparut in urma dezvoltarii industriale, aceasta neexistand in agricultura traditionala. In schimb dezvoltarea si progresele facute in domeniul medicinei au condus la necesitatea asigurarilor medicale care pentru populatia cu venituri scazute a avut un rezultat bun , un nivel mult mai scazut al mortalitatii.

In urmatorul capitol “Era judecatii practice”, este evidentiat faptul ca puterea consista in capitalul detinut (cu atat mai mult cu atat mai bine) lucru ce a stat si va sta in continuare la baza detinerii puterii in orice societate. Autorul precizeaza ca grija fata de puterea detinuta de intreprindere a devenit o preocupare asupra “stadiului lor de dezvoltare si competenetelor necesare”. Astfel efortul dirijat de corporatii catre exploatarea muncitorilor si a consumatorilor a fost redirectionat spre maximizarea profitului personal tendinta ce s-a extins asupra tuturor ce conduceau o intreprindere.

Al patrulea capitol “Argumentul social” scoate in evidenta esenta societatii perfecte, aceea ca fiecare persoana netinandu-se cont de sex, rasa sau apartenenta etnica trebuie sa aiba drepturi egale si acces la un trai satisfacator. Datorita diferentelor dintre oameni fie ele fizice sau psihice rezulta dorinta lor de a se implini pe plan material, insa oportunitatile ar trebui sa fie egale pentru fiecare individ. Orice persoana necesita sprijin si indrumare dar mai ales educatie pentru a putea reusi in viata, mai ales cei cu handicapuri sau probleme materiale care de multe ori sunt privati de acestea. Autorul pune accentul pe faptul ca economia are un un rol extrem de important in realizarea unei societatii perfecte, insa doar atunci cand sistemul actioneaza “perfect pentru fiecare”. O societate ideala are nevoie de o dezoltare economica consistenta si totodata constanta (de o crestere de la an la an a productiei si a fortei de munca), in nici un caz de o stagnare economica, aceasta fiind una din condiitile impuse a unei societatii perfecte. O stagnare economica ce ar duce o parte a societatii intr-o situatie materiala precara, ar indemna populatia sa recurga la droguri si violenta pentru a se refugia din realitatea insuportabila de care se lovesc zi de zi. Un exemplu dat de autor sunt strazile din Statele Unite ale Americii aflate sub “povara mizeriei, a saraciei”