Realitatea augmentată în lentile

1.Introducere:

Realitate augmentata este un mod, direct sau indirect, de vedere fizica, in lumea reala, in care elementele lumii reale le sunt completate, de catre calculator, intrari senzoriale, cum ar fi de senzori de sunet, video, grafice sau date GPS. Aceasta realitate este legata de un concept mai general numit realitate mediata, in care o perspectiva a realitații este modificata de catre un calculator. Tehnologiia realitatii augmentate este folosita deja in viata de zi cu zi, in principal cu scop informativ in numeroase aplicatii ale actualelor ”device-uri inteligente” (telefoane mobile, tablete, calculatoare, etc.).

Ochiul uman este un centru de putere al perceptiei. Acesta este mai performant decat orice dispozitiv foto sau video inventat vreodata de om, avand posibilitatea de a vedea milioane de culori, de a se adapta cu usurintta la schimbarea conditiilor de lumina si de a transmite informatii la creier cu o viteza foarte mare.

Nivelul atins de tehnologia de ultima generatie permite in prezent o analiza amanuntita a ochiului uman. Avand acces la o vasta informatie legata de ochi si vedere, si la o tehnologie de ultima ora, cercetatorii au dezvoltat o conceptie cu adevarat revolutionara: lentila de contact cu afisaj LED computerizata.

Lentilele de contact conventionale sunt polimeri construiti intr-o forma specifica pentru corectarea defectiuni ale vederii. Pentru a transforma o lentila obisnuita intr-un sistem computerizat functional, este nevoie de circuite de comanda, de circuite de comunicatii si antene in miniatura, toate folosind componente optoelectronice special create.

Acest nou concept a fost investigat si elaborat de catre Babak Parviz Amir, un inginer electrician de la Universitatea din Washington. Parviz a facut echipa cu medicul oftalmolog UW Tueng Shen, și un grup de cercetatori finlandezi, condus de profesorul specializat in optoelectronice Markku Sopanen, pentru a crea tehnologia de afisare revolutionara.

Pentru a crea o lentila de contact computerizata, inginerii au incorporat o antena circulara de-a lungul marginea cristalinului, și au cuplat cu un mic LED printr-un circuit integrat. Utilizand un transmitator de frecvențe radio, cercetatorii pot controla activitatea unui singur pixel, care este situat la centrul lentilei.

Initial, aceast prototip a fost capabil sa aprinda un singur pixel albastru, la aplicarea unui impul wireless. O lentila simpla cu un singur pixel incorporat ar putea fi de folos persoanelor cu auz slab sau utilizata in cazul unor indicatori pentru jocuri computerizate.

Ulterior a fost dat publicitatii un prototip al unei lentile de contact care poate fi folosita ca biosenzor pentru a afisa date despre corpul uman, ori ca un display sau afisaj direct pe ochiul celui care poarta dispozitivul.

Acest prototip consta intr-un circuit integrat semitransparent dispus sub forma de matrice, avand un afisaj LED, incorporat intr-o lentila de contact, care primeste un semnal wireless de putere 330 microwatti de la un emitator radio-frecventa situat in apropiere.

Avand la dispozitie un display mult mai complex, cu un numar mult mai mare de culori si o rezolutie mai inalta, acest sistem ar putea avea o varietate de aplicatii, cum ar fi informarea obiectuala, traducerea in timp real, sistem de navigare, etc.