Analiza Reflectării Principiilor de Echitate Fiscală în Sistemul de Impozitare

Problema echităţii fiscale este mereu de actualitate, deoarece ea are impact nu numai pe plan financiar, ci şi pe plan politic şi social, fiind ca atare definitorie pentru caracterizarea unui sistem fiscal.

În abordarea principiului echităţii fiscale nu există o unitate de vederi. Astfel, unele abordări plasează echitatea sub semnul echivalenţei sau al contractului voluntar, ceea ce vrea să însemne că impozitul plătit de fiecare contribuabil va fi pe măsura capacităţii contributive, sarcina fiscală ar urma să fie repartizată între agenţii economici în funcţie de capacitatea economică a acestora. Aplicarea acestui principiu presupune existenţa unui etalon pentru măsurarea capacităţii contributive şi a unor norme vizând repartizarea echitabilă a sarcinii fiscale între contribuabili.

Pentru a se putea repartiza cât mai echitabil sarcina fiscală în funcţie de puterea contributivă este necesar să se urmărească respectarea echităţii atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Echitatea pe orizontală presupune ca persoanele care au aceeaşi capacitate contributivă să fie supuse unui impozit de mărime egală. În respectarea acestei cerinţe trebuie luat în considerare faptul că frecvent două persoane care realizează venituri de aceeaşi măsură au, totuşi, o capacitate contributivă diferită, deoarece situaţia lor personală nu este identică.

Echitatea pe verticală urmăreşte aplicarea unui tratament fiscal diferit pentru persoane cu o capacitate contributivă inegală. Având in vedere că este dificil, dacă nu imposibil, de găsit un criteriu ştiinţific pentru comensurarea gradului de inegalitate, părerile specialiştilor sunt împarţite în ceea ce priveşte tratamentul aplicat. Unii pledează pentru aplicarea unui impozit proporţional, deoarece menţine aceeaşi proporţie între impozit şi venit, alţii consideră mai echitabil impozitul progresiv, deoarece la o putere contributivă mai mare se justifică o cota de impozit progresivă şi nu una proporţională.

Ipozitele directe

Impozitul pe profit/venit se poate calcula in funcţie de modalitatea de impunere astfel:

Impunerea în cote proporţionale reprezintă o manifestare nemijlocită a principiului egalităţii în faţa impozitelor. În cazul acestei impuneri, se aplică aceeaşi cotă de impozit indiferent de mărimea obiectului impozabil, păstrându-se în permanenţă aceeaşi proporţie între volumul venitului şi cuantumul impozitului datorat. Cel mai mare neajuns al acestei metode de impunere este aceea că, nu are in vedere faptul că puterea contributivă a diferitelor categorii sociale creşte pe măsură ce acestea obţin venituri mai mari sau posedă averi mai importante .

Se consideră 2 subiecţi impozabili A şi B care realizează următoarele venituri: A=1 000 u.m. şi B= 10 000 u.m. Cota unică de impozit, stabilită prin lege, este de 20%.

Imp A= 1 000 u.m. x 20%= 200 u.m.

Imp B= 10 000 u.m. x 20%= 2 000 u.m.

Contribuabilii plătesc un impozit proporţional cu mărimea veniturilor, insă afectează mai mult pe cei cu venituri mici, puterea lor contributivă fiind mult mai mică decât a celor cu venituri considerabil mai mari, iar sarcina fiscală se răsfrange mai mult pe umerii acestei categorii de contribuabili.

Impunerea progresivă poate fi întâlnită în practica fiscală internaţională fie sub forma impunerii în cote progresive simple (globale), fie a impunerii în cote progresive compuse (pe tranşe de venit).

În cazul impunerii în cote progresive simple, se aplică aceeaşi cotă de impozit asupra intregii materii impozabile aparţinând unui contribuabil. Cota de impozit va fi cu atât mai mare, în limitele progresivităţii stabilite prin lege, cu cât volumul materiei impozabile va fi mai mare. Impozitul datorat statului se obţine făcând produsul între venitul (averea) impozabil(ă) şi cota de impozit corespunzătoare nivelului acesteia.

Pentru o mai bună ilustrare, vom analiza următorul tabel.

Impunerea pe baza cotelor progresive simple (globale)

Venitul impozabil (în unităţi monetare) Cote de impozit (%)

Până la 5 000 0

de la 5 001 la 10 000 5

de la 10 001 la 20 000 10

de la 20 001 40 000 15

de la 40 001 80 000 20

de la 80 001 140 000 25

de la 140 001 200 000 35

peste 200 000 40