Fonduri de preaderare - Fondul Phare, componentă a finanțelor publice europene

1.Fondurile PHARE- caracteristici generale

PHARE este primul intrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democratică şi o economie de piaţă.

PHARE a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria, primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de aici vine şi numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucoţia Economiei.

Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile PHARE: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) şi Albania, Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia.

Din 2000, cele trei state din partea vestică a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenţă Comunitară pentru Reconstrucţia, Dezvoltarea şi Stabilitatea Balcanilor), PHARE devenind astfel, un instrument concentrat exclusiv pe susţinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est.

Ca răspuns al lansării procesului de extindere de către Consiliul European de la Luxemburg, în 1997, PHARE a fost îndreptat exclusiv către finanţarea priorităţilor procesului de prederare stabilit în Parteneriatele de Aderare, el fiind la momentul actual principalul instrument de preaderare pentru ţările candidate. Astfel, programul PHARE a fost orientat către consolidarea instituţională şi susţinerea investiţiilor, având ca scop întărirea instituţiilor democratice, a administraţiei publice şi a organizaţiilor care au responsabilitatea implementarii efective a şi eficiente legislaţiei comunitare.

De la 4,2 miliarde de euro în perioada 1990-1994, bugetul PHARE total alocat ţărilor beneficiare a crescut la 6,693 miliarde de euro pentru perioada 1995-1999.

Programul PHARE este principalul instrument de cooperare financiară şi tehnică dintre Uniune Europeană şi ţările central şi est-europene ce finanţează transfer de expertiză, echipament, pregătire profesională şi lucrări publice într-un număr mare de sectoare cum sunt: privatizarea, restructurarea, protecţia mediului, măsuri active de combatere a şomajului. Sprijinul acordat de PHARE este reflectat de cele două componente: PHARE Naţional şi PHARE cu Multipli Beneficiari. PHARE Naţional are două mari priorităţi: dezvoltarea infrastructurii necesare aderării la UE (care va mobiliza aproximativ 70% din fondurile Phare) şi consolidarea instituţiilor necesare aderării. Cea de-a doua componentă, reprezintă fuzionarea dintre fostele programe multiţară şi cele orizontale.

Phare se concentrează pe trei domenii principale:

1. consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”);

2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industrial şi a infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);

3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”).

2. Programul PHARE în România

Importanţa asistenţei comunitare acordate României în vederea integrării în Uniunea Europeană a constat în relaţionarea politicii regionale cu política de extindere a Uniunii, rolul instrumentelor de preaderare un a fost doar de a oferi suportul necesar pentru realizarea integrării, ci şi pentru a familiariza România cu mecanismele specifice de accesare şi de utilizare a instrumentelor structurale.