Inflația

Introducere

Inflatia este proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum,mecanism care pro-voaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si ex-prima prin majoritateacea mai mare parte a preturilor.Procesul inflationist a aparut cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poa-te face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca .Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :separa-rea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic); transformarea existentei – aur a monedei in aparerenta –aur; aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina ; scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate.

Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor – aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare.

Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti)

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie –inflatia banilor de hartie neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce “iese” din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste.

Formele inflatiei dupa intensitatea acesteia

În anii ’70 ai secolului nostru, pe baza realitatilor din tarile dezvoltate economic, a fost impusa urmatoarea scala departajatoare a procesului inflationist:

- inflatie târâtoare, exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pâna la 3%;

- inflatie moderata, daca preturile respective cresteau în ritm de pâna la 6%;

- inflatie rapida, atunci când respectivul ritm se apropia de 10%;

- inflatie galopanta (cu doua cifre), când cresterea preturilor de consum depasea 10%. Aceasta era considerata atunci inflatie deosebit de periculoasa.

Intensitatea inflatiei (într-un anume sens, si efectele ei) trebuie judecata nu doar prin raportare la ea însasi, în timp, ci si prin corelarea acesteia cu indicatorii de exprimare a dinamicii macroeco-nomice.

Rel. de marime între inflatie,crestere economica si rata somajului în 20 de tari ale lumii în anii 1985-1997

Cresterea neinflationista a semnificat si semnifica o inflatie moderata (si controlata de guverne si alti factori de decizie macroeconomica), însotita de o rata de crestere relativ înalta.

Cresterea economica infltionista releva sporul de productie nationala însotit de o rata a inflatiei ce depaseste acest spor

Stagflatia semnifica acea situatie din economia unei tari care se caracterizeaza prin inflatie rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei;adesea prin “crestere zero” si prin recesiune econo-mica.

Termenul de slumpflatie caracterizeaza un declin economic, o scadere a productiei nationale, pe de o parte, si o inflatie rapida sau chiar galopanta, pe de alta parte.

Efortul specialistilor facut în ultimii 30 –35 de ani pentru explicarea stagflatiei si a slumpfla-tiei a îmbunatatit mult cunostintele economice în maniere dintre cele mai variate. Iata doar trei directii de aprofundare a întelegerii macroeconomiei:

1. Economistii sunt acum mult mai constienti de importanta pe care o au fenomenele care vin din partea ofertei în modelele macroeconomice. Aceasta este o noutate, comparativ cu vremurile tre-cute, când cea mai mare atentie era concentrata asupra proceselor ce îsi aveau sediul în partea afe-renta cererii agregate.

2. De asemenea,ei recunosc faptul ca socurile preturilor exercita o mare influenta în toate sectoa-rele de activitate. A devenit acum limpede cachiar daca excesul de cerere agregata si cel de oferta agregata sunt egale,preturile nu scad la fel de repede precum cresc. Ca urmare, un soc major al pretului într-un sector poate duce la cresterea nivelului general al preturilor.În aceste conditii, asistam la o deplasare în sus a curbei ofertei agregate petermen scurt (Short Run of Agregate Supply – SRAS),care poate conferieconomiei un soc de contractie din partea ofertei.

3. Economistii au înteles si explica pericolele care pot decurge din tratarea socurilor din partea ofertei agregate ca fiind socuri ce vin din partea cererii agregate. Or, adaptarea unor masuri de restrictionare a cererii agregate ar însemna în fapt o exacerbare a socului deja sever de tip con-tractionist din partea ofertei.

Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simul-tana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei .Cei mai importanti sunt:

-diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri ,bunuri si servicii