Sistemul bancar - Sistemul bancar contemporan

Sistemul bancar este ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și de a distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum și de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări.

În țările cu economii de piață dezvoltate, au apărut sisteme bancare pe două niveluri. Nivelul superior al sistemului este reprezentat de banca centrală (emitentă). La nivelul inferior, există bănci comerciale care sunt împărțite în bănci universale și specializate (bănci de investiții, bănci de economii, bănci de credit ipotecar, bănci de credit de consum, bănci din industrie, bănci intra-producție).

Sistemul bancar nu include instituțiile financiare nebancare (societăți de investiții, fonduri de investiții, societăți de asigurări, fonduri de pensii, case de amanet) Aceste instituții fac parte dintr-o categorie mai generală - instituții financiare.

Practica internațională cunoaște mai multe tipuri de sisteme bancare:

- centralizarea sistemului bancar de distribuție;

- sistem bancar de piață;

- sistemul bancar în tranziție.

Sistemul bancar distribuit (centralizat): statul este singurul proprietar, monopolul statului asupra formării băncilor, sistemul bancar unic, politica bancară unică, statul este responsabil pentru obligațiile băncilor, băncile sunt subordonate guvernului și depind de activitățile sale operaționale, operațiunile de creditare și emitere sunt concentrate într-o singură bancă; șeful instiuției financiare este desemnat de autoritățile centrale sau locale din cadrul organelor de conducere superioare. Activitățile bancare sunt reglementate de acte normative.

Spre deosebire de sistemul de distribuție (planificare și administrare), sistemul bancar al unui tip de piață se caracterizează prin absența unui monopol de stat în sectorul bancar. Pentru sistemul bancar în condițiile pieței se caracterizează prin concurența bancară. Funcțiile de emisiune și de credit sunt împărțite între ele. Problema banilor este concentrată în banca centrală, diverse bănci de afaceri - comerciale, de investiții, inovatoare, ipotecare, economii etc. - oferă împrumuturi întreprinderilor și publicului, băncile comerciale nu sunt răspunzătoare pentru obligațiile statului, așa cum statul nu este răspunzător pentru obligațiile băncilor comerciale.

Scurta istorie

Bancile si sistemul bancar nu sunt catusi de putin o inovatie recenta a modernitatii. Practic, activitatea bancara, institutiile specializate in economisire si creditare, sunt la fel de vechi precum insasi economia.

Bancile au inceput sa apara odata cu debutul utilizarii banilor ca mijloc de schimb in cadrul tranzactiilor comerciale cu bunuri si marfuri. Primele atestari documentare cu privire la activitatea bancara provin din regiunea asiatica a Mesopotamiei si apartin culturii sumeriene, una dintre cele mai veche civilizatii cunoscute. Istoricii si arheologii dateaza vechimea primelor institutii cu activitate similara cu cea bancara cu aproximativ 20 de secole inainte de Hristos. In acea perioada, functia monetara era jucata de anumite marfuri, cum ar fi cerealele sau argintul.

Primele institutii de depozitare si credit al acestor marfuri cu valoare monetara, respectiv cu putere de schimb, au fost templele, cum ar fi templul babilonian al zeului-soare Samas din Sippar, considerat de multi istorici a fi fost prima banca din lume. Templele au fost alese drept "sedii" ale primelor institutii bancare din lume intrucat beneficiau de o dubla protectie. Pe de o parte, data fiind importanta lor pentru organizarea politica, sociala si culturala a epocii, erau pazite in permanenta de trupe inarmate.

Pe de alta parte, erau considerate spatii sacre, beneficiind de protectie divina. Acest din urma aspect era de natura sa cultive si sa intareasca si increderea potentialilor clienti in cinstea si corectitudinea operatiunilor efectuate de banca.

Primele operatiuni bancare erau extrem de simple in comparatie cu complexitatea activitatii bancare din epoca moderna, dar nu mai putin importante pentru bunul mers al activitatilor economice din epoca si pentru gestionarea resurselor financiare ale indivizilor, institutiilor si autoritatilor politice.

Principala activitate a bancilor in acea perioada era preluarea de depozite de la clienti, indiferent de moneda-marfa in care erau constituite acestea. Depozitele erau de doua feluri. Pe de o parte, era vorba despre cele constituite doar pentru pastrarea in siguranta a marfurilor respective si pentru care depozitarul platea un comision bancii. Pe de alta parte, existau si depozite purtatoare de dobanda si care puteau fi utilizate de banca la acordarea de imprumuturi.

Rolul sistemului bancar in cadrul economiei

Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente.

Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, cconcomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de randament, in beneficiul propriu si al depunatorilor.

In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste stabilirea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda, necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic, din care preia “intrari” sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informatii) pe care le prelucreaza in vederea obtinerii “iesirilor” (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel spus, sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor deschise (deci si sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

1. Tipuri de banci

Cunoscand diversitatea de banci, care opereaza intr-un sistem bancar modern si performant , este interesant de cunoscut care sunt criteriile conform carora acestea sunt clasificate si tipurile in care sunt impartite. Trebuie evidentiat faptul ca fiecare criteriu de clasificare reflecta o anumita specializare.

Cu toate ca, aparent modul de clasificare si criteriile par a fi aceleasi in sisitemele bancare din diferite tari, apar unele nuante in modul de abordare a acestei probleme si, deci, particularitati in definirea unui anumit tip de banca.

In literatura de specialitate sinpractica bancara internationala se intalnesc, in principal, urmatoarele tipuri de banci:

- Banca centrala - institutie bancara aflata in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat, atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare;

- Bancile comerciale - denumire generica data celorlalte banci (altele decat banca centrala).