Depresiunea Maramureș

Localizarea si caracteristicile zonei Depresiunii Maramures:

Scurt istoric:

Cele mai vechi marturii arheologice atesta prezenta omului în aceste locuri înca din paleoliticul superior si neolitic. Comunitatea tracica din epoca bronzului (atestata la Sighet, Calinesti sau Sapânta) a dezvoltat stralucita cultura Suciu de Sus si a creat o veritabila civilizatie a lemnului.

Romanii nu au cucerit aceasta regiune, astfel ca Maramuresul a ramas în sec. II si III d.Hr. în afara Daciei Felix, desi a pastrat intense legaturi economice si spirituale cu acestea, dupa cum o dovedesc descoperirile arheologice de la Calinesti, Ieud sau Giulesti.

Primele atestari documentare despre Maramures dateaza din anii 1199 si 1231, când, în diplomele maghiare de danie, tinutul este amintit fie ca Maramurus, Maramorisio, ca în 1299 sa apara "terra Maramorus" - "Tara Maramuresului".

Voievodatul Maramuresului si cnezatele de pe Iza (Cuhea, Dragomiresti, Moisei) si de pe Mara au ramas independente pâna în sec. XIV, în fata navalirilor tatare si incercarilor de catolicizare de catre regalitatea maghiara.

Remarcat pentru vitejie în bataliile contra tatarilor, lui Dragos Voda i s-a încredintat de catre Ludovic I de Anjou conducerea teritoriului eliberat din Moldova, organizat într-o "marca militara" (1352 - 1353), considerata ca "primul descalecat" al Moldovei.Bogdan din Cuhea, cel mai stralucit voievod al Maramuresului, "infidelul notoriu" al regalitatii maghiare, pazitor mai bine de cinci ani a drepturilor românilor la glie, credinta, limba si port, a trecut muntii detronându-i pe urmasii lui Dragos, vasali ai regalitatii, întemeind statul feudal independent Moldova, în anul 1359. Dupa moartea sa, în 1365, Bogdan a lasat mostenire o Moldova independenta si o dinastie - a Musatinilor.

Românii din Maramures au participat la rascoala antihabsburgica initiata de Francisc Rakoczi II (1703 - 1711), pentru cucerirea orasului Baia Mare remarcându-se faimosul haiduc si ostean Grigore Pintea, ucis în 12 august 1703 în batalia de la poalele cetatii.

Printre initiatorii miscarii memorandiste din 1892 si a mobilizarii românilor la realizarea Marei Uniri s-au aflat George Pop de Basesti (1835 - 1919), fost presedinte al Partidului National Român si al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, iar parintele greco-catolic dr. Vasile Lucaciu (1852 - 1922) supranumit "Leul de la Sisesti" pentru dârzenia sa în sustinerea drepturilor românilor de a se uni cu tara.

Si în perioadele de dupa 1918, în timpul perioadei hortyste de dupa 1940, în anii de razboi si de reconstructie postbelica, de comunizare fortata si dictatura ceausista, de tranzitie acum la o societate democratica, oamenii acestor locuri nu s-au lasat biruiti de greutati si dificultati, asigurând continuitatea creatiei istorice. Dupa Primul Razboi Mondial, depresiunea a fost separata în doua unitati, cu o evolutie distincta, Tisa devenind pe o portiune de 62 km, linie de granita între cele doua sectoare:

- Sectorul sudic, cu populatie majoritar româneasca, împreuna cu Transilvania, de care era legata geografic, istoric si etnic s-a unit cu România potrivit vointei locuitorilor sai, constituind partea nord- vestica a judetului Maramures.

- Sectorul nordic, cu populatie majoritar ucraineana a resimtit direct evenimentele istorice ale sec. XX, prin apartenenta sa statala. Astfel, între anii 1920- 1939 a facut parte din Cehoslovacia iar între 1939- 1945 a apartinut, împreuna cu sectorul sudic al Maramuresului si cu Transilvania de nord, Ungariei. Dupa 1945, la nord de Tisa s-a întins URSS-ul iar dupa dezmembrarea acesteia, sectorul nordic al Maramuresului a ramas în componenta Ucrainei - regiunea Zakarpatia.

Asezare geografica:

Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu Depresiunea Tara Oasului), Gutai, Tibles (1835m). Muntii vulcanici din grupa nordica nu prezinta cratere vizibile, deoarece au fost puternic erodati. Sudul Depresiunii Maramuresului este delimitat de Muntii Rodnei alcatuiti din sisturi cristaline, cu varfuri ce depasesc 2000m pe versantul nordic (Varful Pietrosu - 2303m si Varful Ineu - 2279m). Muntii Rodnei se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului si Muntii Bargau (1611m).In partea de est a Depresiunii Maramuresului se inalta Muntii Maramuresului (Varful Toroioaga - 1930 m, Varful Farcau - 1957 m). Depresiunea Maramuresului este strabatuta de raurile Viseu, Iza si Mara si are inaltimi de 800m. Are un relief ce coboara in trepte catre vaile raurilor care o strabat. Partea de est a grupei este reprezentata de Obcinele Bucovinei, o succesiune de culmi paralele separate de vai longitudinale largi. Altitudinea lor scade de la vest spre est. Doua depresiuni importante marginesc aceasta grupa la sud: Depresiunea Bistritei si Depresiunea Campulung. Pasurile mai importante din aceasta grupa sunt: Pasul Setref (818 m), intre Muntii Rodnei si Tibles, Pasul Prislop(1416 m), intre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, Pasul Mestecanis (1096 m), Pasul Tihuta (1201 m), Pasul Huta. Grupa nordica poseda numeroase resurse naturale: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)la Baia Sprie, Cavnic, Baiut; minereuri de cupru la Toroioaga, Lesu Ursului, Crucea; mangan la Iacobeni si Saru Dornei; minereuri auro-argintifere la Cavnic; marmura la Borsa; gresii la Campulung Moldovenesc; andezit la Baia Mare.

In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 oC, cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. In grupa de nord se manifesta influentele oceanice, cu climat umed si moderat termic in muntii vulcanici si baltice, cu ierni geroase si precipitatii bogate in Obcinele Bucovinei.