Energia și schimbările climatice

Schimbarile climatice sunt una dintre cele mai serioase provocari cu care se confrunta umanitatea în secolul XXI. Sunt cu adevarat o problema globala care va atrage o transformare fundamentala a sistemelor economice industrializate alimentate cu energie pe baza de combustibil fosil. Primii pasi ai acestui proces de durata au fost deja facuti odata cu implementarea Protocolului de la Kyoto si a altor politici la nivel international.

Reglementarile privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera vor avea un impact material asupra activitatilor comerciale de producere de combustibili fosili sau care îi utilizeaza la scara larga. Acestea vor accelera dezvoltarea unor noi piete pentru surse de energie regenerabila si ale eficientei energetice si vor afecta în mod fundamental strategia si profiturile în industrii cum ar fi: a producerea energiei electrice, a materialelor de constructii, a metalelor si a prelucrarii petrolului.

Pe masura ce societatea se dezvolta, cererea de electricitate creste, ceea ce face ca centralele termoelectrice pe combustibil fosil sa reprezinte în continuare mijlocul principal de obtinere a acesteia. Gazele rezultate din arderea combustibilului contin, în cea mai mare parte, dioxid de carbon, oxizi de azot si oxizi de sulf. Ele se acumuleaza în atmosfera determinând modificari climatice precum încalzirea globala, epuizarea stratului de ozon si ploaia acida. De aceea, se cauta permanent modalitati de micsorare a emisiei acestor gaze. Dintre ele mentionam combustibilul folosit, procesul arderii, dotari cu echipamente care retin gazele si tehnologii îmbunatatite. Prin aceasta se urmareste si marirea randamentului centralelor termoelectrice

Stiinta schimbarilor climatice

Omenirea depinde de combustibilii fosili cum sunt petrolul, gazele, carbunele pentru a furniza 75% din necesarul sau energetic. Pe de alta parte, arderea acestor combustibili emana cantitati mari de gaze cu efect de sera (GHG) - în special dioxid de carbon (CO2) - în atmosfera.

Combustibilii fosili precum carbunele petrolul sau gazul natural, polueaza masiv atmosfera pamantului (CO, CO2, SOX, NOX...), provocand ploile acide si schimbarea globala a climei prin efectul de sera, in timp ce energia nucleara nu participa la aceasta poluare si prezinta beneficii ecologice bine justificate. De aceea, se urmareste micsorarea

emisiilor de la sursele importante precum centralele electrice.

Energiile regenerabile(solara,eoliana) nu sunt capabile sa asigure cantitatea de energie necesara populatiilor din tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare, energia nucleara fiind de fapt singura energie curata si sigura capabila sa protejeze planeta in secolul XXI.

Emisiile antropogenice de GHG au crescut la un asemnenea nivel încât au coplesit mecanismele naturale de aparare ale planetei cauzând un important dezechlibru în circuitul carbonului în natura.

Pamântul are un numar de bazine de sechestrare (sinks) a carbonului care absorb si sechestreaza carbonul atmosferic în diferite forme. Plantele, de exemplu, transforma dioxidul de carbon prin fotosinteza în carbon care formeaza cea mai mare parte a masei plantei. Rezervele de carbune si petrol sunt de asemenea depozite mari de carbon. Dar aceste rezerve naturale, care au fost construite timp de peste zeci de milioane de ani, sunt acum extrase si arse în atmosfera în câteva decenii. Bazinele de sechestrare nu le pot reabsorbi atât de rapid astfel încât gazele cu efect de sera se acumuleaza în atmosfera la o rata alarmanta.

Conform ultimului raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC), concentratia atmosferica de CO2 a crescut cu 31% din 1750 pâna la cel mai înalt nivel în ultimii 20 de milioane de ani, si va creste în continuare la cel putin 200% fata de nivelul anului 1750 pâna la sfârsitul acestui secol.

Aceste gaze mentin caldura în atmosfera împiedicând radiatiile solare reflectate de suprafata Pamântului sa o paraseasca si determinând astfel o crestere a temperaturii medii a suprafetei Pamântului.

Nu se pune problema daca climatul Pamântului se va schimba, ci cât de mult si cât de repede. Ultimele doua decade au fost cele mai calde din ultima mie de ani. Nivelul apelor marilor este în crestere, parametrii precipitatiilor se modifica, calota polara se subtiaza, si multe parti ale lumii sufera din cauza valurilor de caldura excesiva, a inundatiilor, a secetei, stari extreme ale vremii care duc la pierderi de vieti omenesti si au costuri economice semnificative. Cele 20,000 de decese cauzate de valul de caldura din vara anului 2003 au început sa atraga atentia asupra faptului ca schimarile climatice sunt iminente.

Schimbarile climatice au aparut ca una dintre provocarile cele mai importante cu care se confrunta umanitatea în secolul 21. Exista un consens stiintific general în legatura cu faptul ca încalzirea si instabilitatea climei pot fi atribuite partial emisiilor de gaze cu efect de sera provocate de populatia globului, cum ar fi dioxidul de carbon si metanul.

Schimbarile atmosferice au implicatii economice si financiare semnificative: costul pe care schimbarile climatice îl au asupra economiei globale a fost estimat la 150 miliarde $ anual si este în crestere. Ca raspuns la instabilitatea climei si posibilele efecte devastatoare ale acesteia, guvernele au început sa dezvolte reglementari nationale si multilaterale cautând sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) din industrie. Aceste reglementari pe cale de a se naste vor creea un stres financiar important pentru unele dintre companii precum si oportunitati semnificative pentru altele.