Evaluarea Aspectelor privind Planificarea Urbană la Nivelul Municipiului Galați

1. Aspecte teoretice privind planificarea urbană

Urbanism = amenajarea teritoriului aparţinând unei localităţi, oricare ar fi ea, urbană sau rurală, deci sfera sa de cuprindere este subscrisa sferei conceptului de amenajare a teritoriului în ansamblu. Activitatea de urbanism în România se desfăşoară în principal pe baza Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a HG 525/1995 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism republicatã şi a Codului Civil. Acţiunea de “urbanism”este gestionata de diferite instituţii precum: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Consiliul Judeţean, Consiliul Local( în cadrul Departamentului de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului).

Oraş = este o concentrare umană care, indiferent de numărul de locuitori, conturează în teritoriu un sistem termodinamic şi informational deschis, ale cărui fluxuri de alimentare şi schimb se realizează cu un hinterland de dimensiuni proporţionale cu intensitatea activităţii economice din interiorul sistemului. Conceptul de “oraş”este analizat în cadrul Legii nr.351/2001

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi. Oraşele sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, precum şi de către Primarii.

Cadastrul = reprezintă activitatea care integrează ansamblul de operaţiuni tehnice, economice şi juridice prin care se realizează în mod sistematic şi permanent inventarierea şi reprezentarea pe planuri şi hărţi a fondului funciar din punct de vedere calitativ şi cantitativ precum şi a celorlalte bunuri immobile, pe teritorii administrative şi proprietari. Activitatea cadastrala în România se desfăşoară pe baza Legii nr.7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. Instituţiile care gestionează activitatea cadastrala sunt Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, Oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru, Direcţia Evidenta Imobiliara şi Cadastrala

Plan de amenajare a teritoriului naţional = reprezintă un ansamblu de documentaţii cu caracter de sinteză prin care se stabilesc strategii, prevederi şi măsuri, ce determina dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor regionale şi continentale. Este abrobat prin Legea nr.351/2001. Este elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei .

2. Aspecte privind caracteristicile geografice şi urbanistice ale Municipiului Galaţi.

Prezentare geografică a Municipiului Galaţi

Municipiul Galaţi este amplasat între gurile de vărsare ale Siretului şi Prutului în Dunăre, pe malul stâng al fluviului, la 80 km în amonte de Delta Dunării, suprapunându-se pe terasele inferioare ale Câmpiei Covurluiului, având o latitudine nordică de 45°27" şi o longitudine estică de 28°02".

Climatul este de tip temperat-continental, cu o temperatură medie anuală de 10o C, cu o variaţie în timpul iernii între 0 şi - 28o C, şi o medie de vară în jurul a 22o C. Datorită poziţiei sale, cu deschidere spre Câmpia Romana şi stepele nordice, vânturile în oraşul Galaţi sunt destul de frecvenţe pe direcţia N - NE şi S - SE fără a provoca dezastre, dar influenţând navigaţia.

Oraşul Galaţi se întinde pe trei terase : Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate aproape în formă de evantai; primă cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).

Prezentare istorică a Municipiului Galaţi

Fortificaţiile geto-dacice de la vărsarea Siretului în Dunăre, au fost transformate într-un castrum militar şi aşezare civilă şi sunt primele dovezi ale existenţei unei aşezări umane pe aceste locuri. A fost nodul care a transmis civilizaţia romană în Moldova şi în ţările din nordul Mării Negre. Timp de secole, zona a fost traversată de drumurile comerciale romane şi greceşti. Consolidarea autorităţii statale în Moldova în secolul al XV-lea, a transformat Galaţiul într-un oraş-port, centru important economic şi comercial - singurul port liber al României timp de multe secole.

Definirea conturului urban al Galaţiului se datorează multor factori ce confirmă aproape toate teoriile existenţe:

• este legată de necesitatea apărării locuitorilor de năvălitori (în oraş există chiar o biserică fortificată - Biserica”Precista”),

• este datorată şi configuraţiei terenului, mediul natural favorabil,

• a luat naştere prin actul de decizie al unei puteri de stat, dar

• principalul factor de dezvoltare al Galaţiului l-a constituit amplasarea lui la intersecţia principalelor drumuri – terestre sau fluviale – care au favorizat schimbul de mărfuri.

În zilele noastre municipiul Galaţi are o suprafaţă de 246,4 km2, o populaţie de 298 600 locuitori (recensământ din 2002) şi 312 172 locuitori (2007), numărându-se printre primele 10 oraşe ale ţării.

Prezentare Cartier Badalan

Cartierul Badalan se afla în estul Municipiul Galaţi, în locul ce se numeşte generic “Valea Oraşului”. A luat fiinţă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Oraşul îşi dezvoltă în acea perioadă funcţia portuară. Astfel ca pe lângă birturi, făbricuţe, apar şi “magherniţele”. Ia fiinţă primul cartier “Cărămidăria”. Apoi, când numărul locuitorilor a crescut, se formează şi Cartierul Badalan. Evoluţia de 100 de ani a celor două cartiere a însemnat o etapă în evoluţia teritoriala a Galaţiului

Străzile din cartierul Badalan sunt ditribuite paralel cu Dunărea(strada Vezuviu, Locomobilei, Delfinului, Cetatuiei, Pescari), între acestea existând coloane de străduţe mai mici(strada Marinei, Lemnari, Banatului Trotuş), care le leagă de Calea Prutului. Starea străzilor este relativ bună, cu toate că mai întâlnim denivelări şi gropi, ce sunt acoperite uneori cu apa pluviala. Gunoiul menajer face parte din decor: cioburi de gresie şi faianţă, pungi de ciment, de materiale de construcţie, transformând această zonă într-un peisaj cu natură moartă. Tipul de construcţii specifice sunt casele (mai sărăcăcioase), însă întâlnim şi blocurile fostului I.A.S Galaţi. Blocurile sunt dotate cu apa, electricitate şi gaz, pe când la case nu toate dispun de toate utilităţile. Accesibilitatea se realizează prin existenţa unui autobuz(linia 8) care circulă cu o frecvenţă de 36 de minute în intervalul 6.00-20.00 sau maşinile personale .