Fișa unei comune din Județul Suceava

Capitolul I – Analiza diagnostica a potentialului natural, economic si social al Comunei Moldovita

1.Asezarea geografica

Comuna Moldovita este situata in zona montana a Obcinelor Bucovinei, pe cursul superior al raului Moldovita, fiind incadrata de Obcina Feredeului la vest si Obcina Mare la est, avand forma aproximativ ovoidala pe directia est-vest.

Suprafata comunei este de 249.24kmp, ocupand locul 3 pe judet.

Moldovita se invecineaza cu comunele Putna si Brodina la nord, cu Izvoarele Suceve la nord-vest, Moldova Sulita si Breaza la vest, cu Sadova la sud-vest, Vatra Moldovitei la sud-estsi cu Sucevita la est.Comuna este formata din patru sate Argel, Rasca, Moldovita, Demacusa si din opt catune Polonenca, Zigreva, Secries, Putna, Bolohan, Darieni, Runc si Hauceni.

Reteaua de drumuri care strabate zona urmeaza valea raului Moldovita si ale unor afluenti ai acestuia.La drumul european, E576 care leaga orasele Suceava si Cluj-Napoca si face legatura intre arterele europene E85 si E60-E81, se racordeaza la Vama drmului judetean 176(Vama-Moldovita), care la Vatra Moldovitei se intersecteaza cu drumul national 17(Campulung Moldovenesc Radauti).

Drumul Vama Moldovita a fost construit inainte de anul 1809 de catre ingineri belgieni.Beneficiind si de o cale ferata(inaugurata in 1899), bazinul Vaii Moldovitei poate fi strabatut si cu ajutorul trenului de calatori.La Vatra Moldovitei este amenajat si un mic helioport.

Trasatura esentiaa a reliefului o constituie paralelismul culmilor si vailor, pe directia nord-vest sud-est si inaltimea redusa a masivelor muntoase.Cea mai mare altitudine se realizeaza in varful Pascanu, 1479m, din Obcina Feredeului, iar cea mai mica altitudine se inscrie la confluenta raului Moldovita cu paraul Demacusa, 650m.

Asezarea face parte dintr-un climat temperat-boreal montan, numarul zilelor cu temperaturi de peste 0° este de aproximativ 200.Asadar, anotimpurile extreme sunt termic moderate, verile fiind placut racoroase, iar iernile usor suportabile.

Raul Moldovita este cel mai important afluent al Moldovei din zona Obcinilor Bucovinei.Izvoraste din muntele Vejul Mare(Obcina Feredeului) si dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume.

Situata in plina zona forestiera(circa 19.922 hectare de padure), comuna Moldovita este cunoscuta pentru lemnul de calitate care se exploateaza in zona.Marea majoritate sunt paduri in amestec de rasinoase si foioase, dar si molidisurile pure ocupa importante suprafete.Interventia omului asupra peisajului natural al Obcinelor s-a manifestat de-a lungul istoriei destul de rational, neschimband esential raportul natural.Astazi apare pericolul sa fie schimbat acest raport prin exploatarea abuziva a padurilor, de aceea se impun masuri ecologice drastice de aparare a padurilor.Poienile existente, fanete sau pasuni pentru vite, au o flora diversa cu numeroase plante frecvent utilizate in medicina alternativa:arnica, coada soricelului, pedicuta.

Fauna bogata are reprezentanti de seama specii de vanat mare, raritati in alte tari:Ursul, cerbul carpatin, jderul, rasul.Dintre pasari mai rare amintim:Cocosul de munte, huhurezul, ierunca.

Resursele naturale cu rol deosebit in activitatea economico-sociala, inclusiv turistica, din zona Moldovitei ,il au cele vegetale (padurile si pajistile), animale si hidroclimatice (indeosebi bogatia si calitatea apelor, puritatea si valoarea terapeutica a aerului).Pe teritoriul comunei sunt importante rezerve de petrol si gaz metan descoperite cu ocazia forajelor executate intre anii 1960-1970.

Oocupatiile oamenilor din zona sunt determinate de mediul geografic.Exploatarea lemnului si prelucrarea sa , cresterea animalelor si cultivarea pamantului sunt principalele activitati de ordin economic desfasurate in zona.La inceput ele aveau rolul de a asigura subzistenta.Ulterior, odata cu introducerea mijloacelor moderne de productie, aceste activitati, indeosebi cea de exploatare a lemnului au inceput sa se dezvolte.Incepand cu anul 1870 au inceput sa se dezvolte fabrici de cherestea de unde si schimbarea de nume a satului in Moldovita Ferestrau.Aici au functionat mai multe fabrici, neintrerupt, pana la nationalizarea lor de catre regimul comunist in anii cincizeci.Din fericire, zona de munte si Moldovita au suferit mai putin de pe urma acelul fenomen groaznic de depersonalizare individuala si colectiva realizat de comunisti prin nationalizare si colectivizare.