Franța

Franta este cea mai intinsa tara din Europa, dupa Rusia si Ucraina. Aceasta are granite naturale pe toata lungimea frontierelor sale, cu exceptia portiunii de nord-est, unde sesurile din Flandra si inaltimile Ardenilor trec in Belgia. Astfe , apele Marii Mediterane in sud si cele ale Oceanului Atlantic in Vest, precum si Canalul Manecii in nord, un lant muntos in sud-vest, iar Rinul in est, formeaza granitele Frantei.

Aproape toate tipurile de relief specifice Europei occidentale pot fi gasite aici: varfuri muntoase vesnic inzapezite, campii intinse, paduri dese, terenuri mlastinoase si portiuni de coasta neregulata, accidentata.

Suprafara : total 643.427 km²,dintre care :uscat 640.053 km² si apa 3.374 km²

Lungime frontiera 2.889km².

Principalele cursuri de apa sunt: Sena cu Oise, Loara, Rinul, Ronul si Gironde.

Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu si d'Annecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois.

Paris este capitala sii cel mai mare ora al Frantei. Orasul este traversat de fluviul Sena, care împarte orașul în două părți - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, și Malul Stâng, în partea de sud.Orasul propriu-zis (intra muros) are o populație de 2.167.600 (2007) de locuitori, dar zona metropolitană are peste 12 milioane de locuitori (12.067.000 la recensământul din 2007). Este situat in partea central-nordica a tarii, pe fluvial Sena , in aval de confluenta acestuia cu Marna. Suprafata sa este de 1450 de km patrati

Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe arondismente.

Marsilia este al doilea cel mai mare oras din Franta, fiind un oras de arta si istorie.

Bordeaux este un oras in sud-vestul Frantei, prefectura departamentului Gironde si c Strasbourg este al 7-lea oras din Franta, din punct de vedere al populatiei, unul dintre cele 3 orase din Franta sub Patrimoniu Cultural Unesco, si unul dintre orasele in care se gasesc sediile unor institutii internationale (din 1949, Parlamentul Europei).apitala regiunii Aquitania.

Cannes este un oras cunoscut atat pentru locatia sa idilica (Coasta de Azur) dar si datorita prestigiosului Festival de Film, organizat anual in acest oras. Este situat in sud-vestul Frantei in regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur, la cca 50 km vest de Nisa, pe malul Marii Mediterane.

Nice este al este al 5-lea oras, ca marime, din Franta. Important centru turistic si statiune heliomarina, fiind supranumit "capitala Coastei de Azur".

Lyon este un oras in Franta situat la confluenta fluviului Rhone cu raul Saone.

ISTORIA FRANTEI

Numele de Franța provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tărâmul Francilor. Cea mai mare parte din regiunile care formează Franța actuală, au fost aduse sub un conducător unic de către Clovis I în anul 507. Ulterior, regatul franc a cunoscut mai multe dezbinări sub dinastia Merovingiană. Cea de-a doua dinastie francă, a urmat primei în secolul al VIII-lea întărind considerabil regatul și transformându-l în timp într-un imperiu a fost Dinastia Carolingiană. După moartea lui Carol cel Mare, imperiului Franc este divizat în 3 entități statale: Francia orientală, Francia occidentală și între ele efemera Lotharingia. Descendenții lui Carol cel Mare au condus Franța până în anul 987, când Hugo Capet, Duce de Franța și Conte de Paris, a fost ales drept rege al Franței și a fondat o nouă dinastie. Capețienii au condus Franța până în 1792, când Revoluția franceză a pus bazele unei republici, într-o perioadă de schimbări radicale începute pe 14 iulie 1789, o dată cu căderea Bastiliei. Prestigiul internațional al Franței a crescut spre sfârșitul secolului al XII-lea și pe parcursul secolului al XIII-lea, antingând un apogeu în perioada cruciadelor, sub regele Ludovic cel Sfânt.

RENASTEREA SI ABSOLUTISMUL Secolul al XVI-lea este marcat de dominația Spaniei ce se uneste cu domeniile Dinastiei Habsburgilor, conducători ai Sfântului Imperiu Romano-German. Această nouă putere intră în repetate rânduri în conflict cu regii Franței existând succese de o parte și de alta. Războaiele Religiilor marchează sfârșitul secolului al XVI-lea și totodată sfârșitul dinastiei Valois. Abia cu venirea lui Henric al IV-lea și Ludovic al XIII-lea cu ministrul său Richelieu, Franța a reușit să iasă din conul său de umbră (1648 și 1659). Perioada care a urmat a fost cea mai fastă din istoria acestei țări. De la regele Ludovic al XIV-lea la Napoleon Bonaparte (1659-1815), Franța a dominat scena internațională pe plan militar, diplomatic și cultural. Această perioadă este marcată și de debutul ImperiuluI Colonial Francez, dar datorită nehotărârii regelui Ludovic al XV-lea Franța nu reușește să își impună supremația în anumite regiuni ale globului, în detrimentul Imperiului Britanic.

REVOLUTIA SI PRIMUL IMPERIU Dificultățile financiare, refuzul reformelor și condițiile de viață precare ale poporului au condus la Revoluția Franceză între 1789 și 1799. Acest episod naste în primul rând Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului și duce la promovarea idealurilor de libertate, egalitate și fraternitate. Monarhia absolutistă a luat sfârsit fiind înlocuită de una parlamentară la 3-14 septembrie 1789 care la rândul ei s-a încheiat la 10 august 1792.Prima Republică a luat ființă la 21 septembrie 1792, prin editarea Constituției anului I avînd la conducere un guvern revoluționar.