Germania

Denumirea oficiala: Republica Federal Germania

Capitala: Berlin (3,4 mil. loc.)

Limba oficiala: germana

Suprafata: 357.000 km2

Locuitori: 8l,77 mil. (229 loc./km2)

Religia: protestantism 40%; catolicism 35%; neoprotestantism

Moneda: marca germana

Forma de guvernamânt: republica

Ziua nationala: 3 octombrie

Este asezata în Europa Centrala, cu deschidere la M. Nordului si M. Baltica.

Limite: M. Nordului, Danemarca, M. Baltica (N), Polonia, Cehia (E), Austria(si SE),Elvetia (S), Franta, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V)

2.PERSONALITATE FIZICO-GEOGRAFICA

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unităţi naturale: Câmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc şi Alpii Bavariei cu platourile care îi preced.

În M. Nordului află numeroase insule, cele mai mari fiind: Frisicele de Est, Helgoland, Sylt etc.

Campia Germaniei de Nord

Structura geologica este reprezentata de depozite neconsolidate de pietrisuri,nisipuri precum si de argile,peste acestea aflandu-se depozite de origine glaciara,exista doua aparitii oarecum caudate in acest context peisagistic si anume falezele de creta din insula Rengen si falezele alcatuite din gresia triasica Bunter din Insula Helgoland.

Campia Germaniei de Nord se imparte in doua subunitati –estica si vestica,divizarea realizandu-se da catre valea Elbei,regiunea nordica si estica au fost afectate de glaciatiunea cuaternara ,marturie fiind depozitele de morene terminale cu directia SE-NV

A doua treaptă: în centrul Germaniei, masive muntoase vechi (hercinice), foarte erodate (500-l000 m. alt.),Munţii Harz, Masivul Renan, Munţii Pădurea Turingiei, Jura Suabă, Munţii Metaliferi, Pădurea Bohemiei, Pădurea Neagră (vf. Feldberg l493 m). A treia treaptă: sudul G. unde se înalţă munţii Alpii Bavariei (vf. Zugspitze, 2963 m) în mare parte calcaroşi, în faţa cărora se întinde un platou neted (Pod. Bavariei) înclinat spre Dunăre, străbătut de râuri ce izvorăsc din Alpi.

Reţeaua hidrografică este bogată şi legată printr-un sistem de canale folosite în economie şi transport. Canalul Mitteland, Canalul Dunăre-Main-Rin etc. Sunt trei mari bazine: din Marea Nordului Elba, Weser, Ems, Rhein/Rin, din M. Baltică: Oder şi afluenţii săi, din M. Neagră: Donau/Dunărea (cu afluenţii săi). În sud, la graniţa cu Elveţia, Lacul Boden/Konstantz, de origine glaciară

Regiunile de coasta germane sunt caracterizate de prezenta insulelor Frisice de Est si de Nord ,se remarca de asemenea tarmul cu watt(Wattenmeer)caracterizat de prezenta paturilor de flux,alaturi de acestea,alte elemente importante sunt estuarele Elbei,Wesser-ului si Ems-ului precum si golfurile Kiel, Mecklenburg, Lubeck si Pomeraniei.

Regiunea lacurilor si campiilor centrale poloneze este impartita in trei sectoare de catre vaile cu dezvoltare mare :regiunea lacurilor Pomorskie,regiunea lacurilor Mazurskie situata la est de cursul inferior al Vistulei ,Marea Campie Poloneza a lacurilor Wielkopolskie.

In acesta regiune se intalnesc forme de relief izolate ,modelate de catre calota glaciara , aspectul general ramanand insa, monoton,morenele se prezinta sub forma unor arce de cerc paralele,corespunzatoare glaciatiunilor succesive,morenele blocheaza spre nord drenajul raurilor ,cele care traverseaza sunt adnacite si au aspect de defileu,lacurile postglaciare au fost umplute treptat cu sedimente.

Bazinele marilor rauri impart la randul lor regiunea in Campia Sileziei,care se gaseste pe cursul superior al Oder-ului,Marea Campie Poloneza ,situata pe cursul inferior al Wartei,Campiile Mazoviei si Polesiei care sunt situate pe cursul mijlociu al Vistulei.

Zona centrala a Germaniei reprezinta o regiune cu complexitate ridicata,suprafetele plane ramasite ale vechilor structuri montane hercinice au fost fragmentate si inaltate in blocuri,intre acestea aflandu’se depozitele sedimentare cantonate in zona joasa si de platouri.In partea sudica a Germaniei masivele hercinice au o extindere limitata.

Masivul Padurea Neagra a fost odata unit cu Vosgi fiind in prezent separati deno structura de tip graben –grabenul Rhinului(300km lungime) sunt formati din sisturi cristaline imbracate la poalele estice de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica(in acestea s-a format un relief structural) Padurea Neagra atinge inaltimea maxima de 1493 m in Vf Feldberg ,coborand treptat catre nord sub depozitele de cuvertura mezozoice ,inainte de a reapare in masivul Odenwald(care apartine regiunei francofoniei)

Zona joasa a Gremaniei sudice este delimitata in nord de un arc format din masive herncinice si platouri foarte bine impadurite.

În sudul Germaniei se desfăşoară Alpii Bavariei (cei mai înalţi munţi de pe teritoriul ţării 2963 m în vârful Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la est, în mare parte calcaroase. La poalele acestora se întinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m în vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, între Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze, alt. maximă din ţară) şi Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)