Managementul deșeurilor menajere în Municipiul Câmpulung Mușcel

Capitolui I-Factorii Fizico-Geografici

I.1 Asezare

Câmpulung este un municipiu din Judeţul Argeş, din regiunea Muntenia, România. Este situat în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580-600 m şi la o distanţă de 62 km de Piteşti (pe direcţia N-NE, pe şosea), 47 km de Curtea de Argeş (la E), 84 km de Braşov (la S-SV) şi 66 km de Târgovişte (la V) Are o suprafaţă de 11,7 km2. Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci.

In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer, unitate de relief distincta. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului.

Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele. Existenta in aceasta zona a culoarului Rucar - Bran, deschis intre masivele Piatra Craiului si Leaota, a influentat foarte mult dezvoltarea economica a orasului Campulung Muscel si a imprejurimilor sale.

I.2 Hidrografie Orasul s-a dezvoltat in lungul vaii Raului Targului, dar si pe terase mai inalte ale depresiunii. Principalul element hidrografic fiind astefel Raul Targului ce izvoraste din Muntii Iezer-Papusa, trece prin oras si se varsa in Raul Doamnei in apropiere de Colibas. Se formeaza din doi afluienti principali Cuca si Batrana dar dispune de o vasta retea de afluienti pe partea stanga cat si pe cea dreapta.

I.3 Vegetatie, Fauna si Soluri

Vegetatia depresiunii Campulung este specifica regiunii de deal si a subcarpatilor cu paduri de foioase de la 500 la 600 m (fag, mesteacan, carpen, frasin,tei,etc) dar si conifere pe marginile depresiunii la contactul cu muntii. Fauna cuprinde specii comune padurilor de foioase(mistretul, viezurele,iepuri,caprioare,veverite, vulpi, lupi,pisica salbatica) si pasari ca cinteza, ciocanitoarea, vrabii,etc.Apele sunt populate in special cu mrene si clean, iar spre munte cu pastrav.

Solurile sunt, ca si in alte unitati geografice determinate de conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie.

Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenusii si brun roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai racoros si umed; exista si soluri azonale.

I.4 Clima

Clima se incadreaza in cea temperat-continentala cu o temperatura medie anuala de 10⁰C, media lunii iulie de 15,8⁰C, iar a lunii ianuarie de -1.7⁰C. Precipitatiile sunt moderate cu ierni moderate cu precipitatii medii sub forma solida, si cu veri calduroase dar cu precipitatii suficiente.

Capitolul II Factorii Umani

II.1 Istoric

Prima menţiune documentară datează din 1300 (alte surse menţionează anul 1292), Câmpulungul fiind cel mai vechi oraş din Ţara Românească. Până în secolul XVII a trăit aici o însemnată comunitate săsească. Prezenţa umană în această zonă este însă mult mai veche. Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza oraşului, cât şi în împrejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Ca toate celelalte oraşe, Câmpulungul a trecut în evoluţia sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. XIV să devină oraş, iar din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine prima capitala a Tarii Romanesti, pentru aproape 4 decenii, fiind centrul politic şi administrativ al statului.