Metode privind evaluarea potențialului turistic a orașelor din Iași

Obiective generale:

1. identificarea potenţialului turistic din unităţile administrativ-teritoriale alese;

2. evaluarea potenţialului turistic din unităţile administrative-teritoriale alese;

3. clasificarea potenţialului turistic din unităţile administrative-teritoriale alese folosind metodologia specifică.

Localizare:

Iaşi: nord-estul judeţului Iaşi

Paşcani, Târgu Frumos şi Ruginoasa: estul judeţului Iaşi

Hârlău: nord-vestul judeţului Iaşi

Informaţii generale:

Situat în partea de nord-est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5476 Kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României).

Organizarea administrativă a judeţului Iaşi cuprinde la 1VII.2008 un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos), 94 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României (cu o populaţie la 1 iulie 2008 de 313994 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul Bucureşti.

Populaţia Judeţului Iaşi la 1 iulie 2008 era de 826552 locuitori, reprezentând 3,8% din populaţia totală a României (Judeţul Iaşi ocupând locul 2, după municipiul Bucureşti); din totalul populaţiei, 47,4% locuieşte în mediul urban, iar 52,6% în mediul rural.

Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.

Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C, media anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C.

Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase.

Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a.

Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren arabil; 28,4% păşuni şi fîneţe; 4,4 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele şi bălţile, 4 mii ha (în anul 2007).

Obiective culturale şi turistice

„Ţinutul Iaşi”, menţionat astfel la 1716 în scrierile lui Dimitrie Cantemir, a cunoscut o istorie cu perioadele zbuciumate şi epoci de o reală strălucire, despre care amintesc numeroase cronici, vestigii şi monumente.

Mărturii ale existenţei şi evoluţiei sale istorice se desprind din descoperirile arheologice de la Cucuteni, care în mil. III – II înainte de Christos au format aici una din cele mai strălucite culturi neolitice din Europa.

Încă din evul mediu, localităţile Iaşi, Hîrlău şi Târgu Frumos erau renumite pentru curţile domneşti construite din piatră, iar începând din sec.XVI Iaşul devine cetatea de scaun a domnilor Moldovei.

La Iaşi a consfinţit Mihai Viteazul la 1600 unirea celor trei ţări româneşti, Iaşul a dat semnalul Revoluţiei Române de la 1848 şi tot la Iaşi a fost ales la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, preludiu al marelui act istoric de unire a principatelor.

Oraş al primei şcoli de ingineri (1814) şi al primei universităţi din ţară (1860), prin numeroasele sale obiective istorice, culturale şi economice, Iaşul deţine în egală măsură statutul de „oraş – muzeu”, prestigios centru universitar şi importantă zonă economică, constituind o atracţie deosebită pentru cei interesaţi de cultură, turişti, studenţi, cercetători şi oameni de afaceri.

Iaşul reprezintă în cultura României un loc de excepţie, atât prin tradiţie, cât şi prin existenţa unor instituţii de cultură şi artă de valoare naţională şi internaţională, cum ar fi: Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Filarmonica „Moldova”, Opera Română, Academia de arte „George Enescu”, Teatrul pentru copii şi tineret „Luceafărul”, Complexul muzeal „Moldova” (cu sediul în Palatul Culturii) şi Muzeul literaturii române (ambele cu un număr impresionant de muzee, case memoriale, situri istorice şi arheologice de faimă europeană şi mondială), numeroase monumente arhitectonice şi de cult (Biserica „Trei Ierarhi” – ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Biserica „Sfântul Nicolae” – ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mânăstirile „Cetăţuia”, „Galata”, „Golia”, „Frumoasa”, ridicate de alţi importanţi domnitori ai Moldovei, Catedrala Mitropolitană – unul din cele mai mari lăcaşuri de cult ortodox din România etc.).

În judeţ funcţionează, de asemenea,un mare număr de biblioteci, uniuni de creaţie, edituri, reviste, posturi de radio şi televiziune ş.a. Unităţile de cercetare ştiinţifică şi de învăţământ superior, sunt printre cele mai numeroase şi mai importante din ţară.

Prestigiosul patrimoniu cultural,istoric şi artistic al judeţului, tezaurul folcloric şi etnografic au constituit din totdeauna atracţii turistice pentru vizitatorii din ţară şi străinătate. Activitatea turistică este susţinută, de asemenea, de cele 54 structuri de primire turistică (cu o capacitate de cazare de cca. 3200 locuri – în anul 2007), cu multiple posibilităţi de dezvoltare şi diversificare.