Modelarea și Obiectivele Cunoașterii în Morfodinamica Albiilor Majore

Modelarea şi obiectivele cunoaşterii în morfodinamica albiilor majore

Exprimată într-un mod vulgar, justificarea nevoii de cercetare ştiinţifică pleacă de la experienţe cotidiene apărute în momentul contemplării spaţiului înconjurător. Observaţiile din realitatea înconjurătoare dau naştere la întrebări şi dezvoltă raţionamente, mai mult sau mai puţin aprofundate, raportate la nivelul personal de percepţie a lumii materiale şi energetice din jurul nostru. Observaţiile şi raţionamentele sunt simple reflexe de cunoaştere-explicare, cu caracter personal şi dimensiuni punctuale, ca intensitate şi extindere spaţio-temporală. Transpunerea experienţei cotidiene de cunoaştere la dimensiunea cunoaşterii ştiinţifice, transformă reflexul personal, într-o nevoie de cunoaştere socială. Întrebările devin probleme ale societăţii, iar găsirea unor răspunsuri, ce trebuie adecvate nevoi sociale, necesită analize structurale şi funcţionale în cadrul cărora raţionamentele prelucrează baze de date şi se dezvoltă de-a lungul unor largi spectre spaţialo-temporale. Este cert că nevoia de cunoaştere porneşte de la aspecte practice, nevoi personale sau sociale, iar analiza problemelor caută atât răspunsuri cu valoare ştiinţifică, cât şi posibil de implementat în practică. În aceste condiţii, cercetarea, dincolo de necesităţile ştiinţifice îşi dezvăluie, pe lângă caracterul complex, scopul aplicativ şi social.

Definirea problemelor şi obiectivelor de cercetare, trebuie să satisfacă un proces de observare, care să asigure informaţii necesare studiului, să susţină procesul de explicare-cunoaştere şi astfel să conducă la obţinerea răspunsurilor adecvate. Cercetarea trebuie să urmărească, de asemenea, implementarea acestor rezultate în practică, utilitatea lor pentru societate constituind în fapt rodul cunoaşterii.

În studiul de faţă identificarea problemelor supuse analizei şi dezvoltarea obiectivelor de cercetare corespunzătoare fiecărei probleme, a stat la baza elaborării unui model al cunoaşterii în dinamica albiilor majore de ordin inferior (vezi fig.4.1). Modelul, are rolul de a integra aceste probleme într-un tot unitar şi de a asigura coerenţă analizei prin crearea relaţiilor de feedback pe tot parcursul cercetării.

Prima etapă în elaborarea acestui model, a constituit-o identificarea obiectivului general, subordonat problemei principale de studiu. Acesta are în vedere, explicarea mecanismului de modificare a albiilor de ordin inferior în contextul producerii unor evenimente hidrologice extreme. Este recunoscut faptul că albia unui râu confruntată cu un eveniment hidrologic extrem (viitură, inundaţie), îşi autoajustează parametrii hidraulici la noile condiţii de mediu. Se recunoaşte şi faptul că, două râuri nu pot fi identice sub toate aspectele lor, astfel explicarea mecanismelor de autoajustare, în funcţie de specificitatea râului, este în măsură să aducă clarificări de detaliu asupra unor mecanisme generale. În studiul de faţă, ne-am propus cercetarea evoluţiei de albie, în cazul a patru râuri situate în condiţii morfogenetice diferite (altitudine, nivel de bază, utilizare antropică).

În a doua etapă a aplicării modelului se stabilesc obiective specifice, raportate la fiecare problemă a modelului cu rol de a asigura atingerea obiectivului general.

Fig. 4.1 Modelul şi obiectivele cunoaşterii în studiul morfodinamicii albiilor de ordin inferior

Analiza funcţională a albiilor de râu, presupune probleme de explicare a cauzalităţii şi de identificare a răspunsurilor la variaţia mediilor morfogenetice. În acest sens, o cerinţă importantă a cercetării constă în analiza factorilor şi a variaţiei acestora cu scopul surprinderii acelor procese ce au efecte directe în modificarea morfologiei albiilor de ordin inferior (de exp. corelarea forţei de eroziune cu rezistenţa malurilor). În multe situaţii, dinamica albiilor de râu este controlată de transformări intrinseci, apărute ca efect al declanşării unor mecanisme de autoreglare, specifice mediului morfogenetic la nivelul sectoarelor de albie (apariţia micromorfologiei de albie, schimbarea traseului de curgere, etc.). Astfel, identificarea şi analiza componentelor cu rol de reglaj în morfogeneza albiilor, se adaugă şi ea ca obiectiv specific al acestei etape.