Monografia stațiunii Borsec

Asezare,limite geografice si cai de acces

Statiunea balneoclimaterica Borsec este situata în depresiunea cu acelasi nume , pe drumuls national Toplita – Piatra Neamt , la o distanta de 26 km de orasul Toplita, înspre nord-est. Sub raport administrative teritorial, Borsecul apartine de judetul Harghita.ca pozitie geografica , statiunea se identifica pe latiudinea nordica de 46°58’ si longitudinea estica de 25°34’. Depresiunea Borsec , ea insasi situata la o altitudine medie de 900 de m , face ca statiunea sa se bucure de un regim de altitudine moderata , cu un aer tonifiant pentru sanatatea vilegiaturistilor si a celor veniti la tratament .La aceasta contribuie si perdeaua de paduri de conifere care o înconjoara din toate partile , ca un brâu continuu..Pentru drumetii ce se urca pe vârful Rezesului, panorama ce li se deschide asupra Borsecului si a întregii zone înconjuratoare este încântatoare , de neuitat.Depresiunea Borsec se învecineaza cu depresiunile Bilborului,Ciucului si Gurghiului, de aceasta din urma legând-o pasul Bistricioara (Creanga), iar de bazinul Bistritei pasul Tulghes.

Accesul în statiune este relativ usor , Borsecul având legaturi feroviare (prin Toplita) si rutiere cu întreg teritoriul tarii . Orasul Toplita se situeaza pe traseul feroviar care leaga capitala cu importante orase , cum sunt Brasov , Târgu Mures si Baia Mare. Distanta de la Bucuresti la Toplita (cca 350 km) se parcurge cu trenurile accelarate în aproximativ 5 ore. Cu automobilul , accesul dinspre Bucuresti se face pe drumul national Bucuresti – Brasov – Miercurea Ciuc – Gheorghieni – Toplita.Se poate însa alege si varianta prin Sighisoara – Odorhei – Praid – Joseni , drum ce ofera turistului automobilist un plus de pitoresc si posibilitatea de a vizita interesante obiective turistice . Peisajul natural ce însoteste de la Praid spre Joseni este de un pitoresc aparte : drumul serpuieste peste culmea Bucinului si coboara printr-o frumoasa padure dominanta de conifere.

Dinspre Oradea si Cluj – Napoca legaturile sunt lesnicioase prin Targu – Mures sau prin Dej , iar automobilistii romani si straini , care vin din aceeasi directie , folosesc drumul national Cluj – Napoca – Targu-Mures – Praid , urmand in continuare calea peste varful Bucin prin Joseni si Gheorgheni.

De la Targu-Mures se poate ajunge mai repede la Borsec prin Reghin (97 km). Aceasta varianta ofera turistului posibilitatea vizitarii bailor Sovata , cu vestitele lacuri sarate , si continuarii drumului spre Borsec prin Praid – Joseni (50 km).

Din regiunile rasaritene ale tarii se ajunge la Borsec prin pasurile carpatice Mestecanis si Ghimes , strabatute de magistrale feroviare (respectiv Suceava – Cluj-Napoca si Adjud - Ciceu) si cai rutiere modernizate. Astfel , de exemplu , de la Piatra Neamt , pe o sosea asfaltata care urmareste malul stang al lacului de acumulare de la Bicaz si pana la coada acestuia , trecand apoi muntii prin pasul Tulghes , cu automobilul se ajunge la Borsec in 3- 4 ore.

Turistii si vizitatorii care vin pe calea ferata (in lunile de vara circula zilnic un tren accelerat pe traseul Baia Mare – Toplita - Brasov – Ploiesti – Ciulnita – Mangalia , facand astfel legatura statiunii Borsec cu litoralul Marii Negre) , ajunsi in pitorescul oras Toplita , asezat pe Valea Muresului , la poalele unor masive muntoase , se pot deplasa in statiunea Borsec cu autobuzele , pe un drum modernizat.Peisajul carpatin , atat de divers si de atragator , insoteste pe calator , de-a lungul celor 26 de km , in statiune.

Relief,hidrografie,clima

Situata in plina zona montana , depresiunea care adaposteste statiunea balneoclimaterica Borsec continua spre sud seria depresiunilor intracarpatice. Muntii Giurgeului , cu culmile sale inalte , o inchid din toate partile , adapostind- de vanturile reci dinspre nord – vest si est.Din sirul culmilor care o flancheaza amintim : Piciorul Arcozei (1224 m) , Creanga (1322 m) , Sarmasul Mare (1492 m) , Faget (1309 m). Din varful Faget , pantele coboara spre centrul depresiunii pana in muntele Fagetel , Piciorul Fagetelului si muntele Sapte Izvoare. Unitatile morfologice de mai sus prezinta o fragmentare accentuata , datorita retelei hidrografice locale , reprezentata in general prin vai si pante abrupte.