Munții Piatra Craiului - scurtă prezentare geografică

1. Aşezare şi limite

Situat în spațiul Carpaților Meridionali, Masivul Piatra Craiului este amplasat într-o regiune puternic fragmentată.

Limite: Depresiunea Bârsei în nord, Culuarul Bran-Rucar-Dragoslavele în est, Munții Făgăras și Iezer în vest, Masivul Bucegi în est și Masivul Leaota în sud-est.

2. Capitalul natural al regiunii

- elemente de geologie

În cadrul peisajului carpatic românesc, Munţii Piatra Craiului sunt un unicat, datorită alcătuirii şi structurii lor geologice. Cu puţine excepţii (în partea de nord a masivului apar şisturi cristaline specifice Munţilor Făgăraş), întregul masiv este alcătuit din calcare de vârstă mezozoică.

- caractere generale ale reliefului

Creasta Munţilor Piatra Craiului, orientată NE-SV - care atinge altitudinea de 2.238 m în Vf. “La Om” (sau Piscul Baciului) -, este îngustă şi mărginită de pereţi abrupţi, chiar verticali, dând masivului aspectul unui zid compact, pus transversal pe axul Carpaţilor Meridionali.

Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafaţă, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. În ansamblu, creasta acestui masiv, cu o lungime de 22 km, etalează altitudini mai mari de 1.800 m.

Către extremităţi altitudinea scade brusc, coborând sub 1.000 m pe distanţe scurte. La baza acestor munţi, datorită proceselor de îngheţ-dezgheţ, s-au acumulat cantităţi mari de grohotiş, fixat parţial de vegetaţia de la poalele munţilor.

Altitudinea medie este de aproximativ 2000 metri. Aici se găsește cavitatea cu cea mai mare diferență de nivel din Romania, Avenul de sub Colții Grindului.

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului.

Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a format datorită acţiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă mezozoică ale Masivului Piatra Craiului.

Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din țară (cel axat pe Dâmbovița și afluenții săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele mezozoice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetica, întrucat râul s-a adâncit inițial țn formațiuni sedimentare mai puțin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor și-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale văilor.

- caracteristici climatice

Prin poziția geografică, Munții Piatra Craiului, se incadrează zonal in clima temperată, iar regional la tranziția dintre climatul continental vestic de nuantă atlantică și cel excesiv continental. Zona se incadrează in sectorul cu clima de munte, ținutul munților inalți. In general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone montane invecinate. Totuși, poziția geografică, înălțimea, orientarea și configurația reliefului imprimă climei unele particularități locale.

Temperatura - În Munții Piatra Craiului repartiția temperaturii anuale a aerului scade în funcție de cresterea altitudinii: Rucăr (>7ºC), Zărnești (5-7ºC), Podu Dâmboviței (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmătura (4-5ºC), Piatra Mică (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatura maximă de 25ºC, scade in următoarea ordine: Rucăr 40-20, Zărnesti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0 .

Variațiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului, cu amplitudinea anuală de 18,9ºC (stația Fundata) și 19,4ºC (stația Predeal) imprimă teritoriului caracterul unui climat continental.

Precipitațiile - Precipitațiile sunt puternic influențate de direcția perpendiculară a masivului față de vânturile din vest și nord-vest, el acționând, în general,ca un paravan în calea maselor de aer cald. Se observă o creștere a cantității de precipitații corelată cu creșterea altitudinii, pana la înalțimi de 1700-2000m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitații începe să scadă. Din datele înregistrate la mai multe stații meteorologice din zonă, se constată că precipitațiile au o distribuție neuniformă, ele crescând treptat din punct de vedere cantitativ în raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în zonele joase la aproape 1300 mm, în părțile mai înalte ale teritoriului.