Muzee și colecții sătești în județul Neamț

MUZEE SI COLECTII SATESTI

Alcatuite din initiativa unor pasionati animatori ai culturii, adeseori învatatori sau profesori, aceste colectii au o valoare instructiv-educativa care nu poate fi neglijata si, nu de putine ori, un continut stiintific care stârneste interesul specialistilor si vizitatorilor.

Colectia muzeala: "Vasile Conta"comuna Baltatesti

De data recenta, deschisa în 1993, colectia cuprinde elemente de istorie locala, în cadrul careia este prezentata si viata si opera filozofului nascut pe aceste meleaguri, precum si un valoros material etnografic si de arta populara din zona.

Colectia muzeala Dreptu comuna Farcasa

Datorata învatatorului Romanescu, expozitia din localul scolii vechi cuprinde exponate ce dovedesc bogatia faunei locale. Colectia de etnografiesi arta populara comuna Bicazul Ardelean

Cuprinde o interesanta zestre de arta populara si de etnografie de pe valea Bicazului, adunata prin grija regretatului profesor Barna.

Casa memoriala"dr. I.I. Mironescu"comuna Tazlau

Organizata în anul 1969, expozitia permanenta cuprinde obiecte personale, fotografii, schite, carti si mobilier care au apartinut apreciatului scriitor, prieten cu George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati. Colectia muzeala a comunei Vânatori-Neamtcomuna Vânatori-Neamt

Adapostita în localul vechii scoli a satului, aceasta colectie a rezultat din activitatea plina de daruire a unui profesor de istorie (C. Bordeianu), care a adunat valoroase materiale etnografice, de arta populara, tiparituri, numismatica, materiale arheologice etc.

Muzeul etno-folcloric "Nicolae Popa"comuna Petricani

Muzeul organizat în casa sa constituie cea mai interesanta colectie muzeala sateasca din judet, rezultata din dragostea pentru vestigiile trecutului a unui mare amator si creator de arta populara. Muzeul reuneste, deopotriva, arheologie, numismatica, etnografie, arta religioasa, precum si creatii proprii ale colectionarului - masti, sculptura în lemn etc.

Interiorul nemtean se distinge prin buna organizare a spatiului. Principalele piese sunt: mobilierul masiv (laitele, masa, patul), soba, bogatele tesaturi de lâna (paretare, scoarte, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sarbatoare). Lada de zestre este asezata la capatul patului si sustine stive de tesaturi pâna la grinda.

Costumul popular are numeroase piese de tip stravechi cum ar fi camasa încretita la gât, camasa batrâneasca, catrinta si stergarul de cap - la portul femeiesc, camasa cu fusta, itarii încretiti, gluga, sumanul si cureaua cu tinte - la cel barbatesc.

Unitatea croiului, coloritul sobru, cu tonuri frumos armonizate, constituie a caracteristica a portului din zona.

Ocupatiile de baza ale populatiei au fost cresterea animalelor si agricultura, cultivându-se în special plantele mai rezistente: porumbul, cartoful, dar si cerealele în zonele mai joase. Produsele rezultate din aceste ocupatii erau prelucrate, dezvoltând o sumedenie de îndeletniciri secundare. Au functionat numeroase instalatii de tehnica populara, care impresioneaza prin ingeniozitate. Pe Bistrita, dar si la Humulesti sau Bârgauani, au functionat mori de apa etc.

O mare parte din populatie lucra la padure. Singurul mijloc de transport pentru lemn, produse si oameni de pe valea Bistritei a fost, pâna la sfarsitul secolului al XIX-lea, plutaritul

Corelat cu marea cantitate de lemn taiata în zona, plutaritul a înregistrat pe aceasta vale cea mai mare si cea mai organizata dezvoltare din întreaga tara.

Mori de apa:

Istoricul ceramicii populare:

Ceramica populara are o existenta milenara si ea reprezinta o dovada a unitatii si continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. Inceputul ceramicii se leaga de mestesugul impletiturilor. Initial, se realizau cosuri din impletituri pentru depozitarea rezervelor de hrana. Deoarece boabele se risipeau printre nuiele, peretii vaselor au inceput sa fie lipite cu lut muiat. Ca urmare a unor incendii, aceste vase au ars si s-a observat ca acestea au devenit mai rezistente. Treptat s-a renuntat la suportul de impletitura, oamenii deprinzandu-se sa construiasca peretii vaselor din fasii lungi de lut muiat care se incolaceau ca o spirala de la baza vasului catre gura lui. Manifestari artistice remarcabile se observa la culturile neolitice, cea mai reprezentativa fiind ceramica pictata de Cucuteni din estul Moldovei, fiind cunoscuta pentru frumoasa ei ornamentatie cu spirale si meandre. Culturi similare celei de la Cucuteni sunt cele de la Boian-Gumelnita din sudul tarii ( Dobrogea, Muntenia, Oltenia si Campia Romana ) si cele de la Vinca-Turdas din Transilvania.