Observații asupra norilor

Norii reprezinta produsele primare ale condensarii sau sublimarii vaporilor de apa in atmosfera libera, ei fiind formati din particule minuscule de apa sau cristale fine de gheata, ceea ce creeaza starea lor de suspensie si favorizeaza deplasarea lor rapida.

FORMAREA NORILOR cuprinde doua stadii :

a) ascensiunea aerului umed nesaturat pana la atingerea nivelului de condensare

b) ascensiunea aerului umed saturat dupa atingerea nivelului de condensare

In primul stadiu, pentru formarea unui nor, sunt necesare urmatoarele elemente:

- conditii care sa produca aerului umed nesaturat un impuls suficient de puternic, incat sa imprime forta necesara ascensiunii pana la niveluri cat mai inalte din atmosfera ;

- conditii de stratificare ale atmosferei, care sa favorizeze miscarea ascendenta a aerului umed nesaturat, incepand de la nivelul atins, ca urmare a impulsului initial ;

- aerul anrenat in miscare ascendenta sa fie suficient de umed, pentru ca in timpul ascensiunii, racirea datorata destinderii sa determine cresterea umezelii lui relative, pana se atinge starea de saturatie ;

Stadiul saturat, care incepe la nivelul de condensare, reprezinta procesul prin care picaturile, formate initial prin condensarea vaporilor de apa, cresc atat numeric cat si in marime, astfel incat

ansamblul lor sa dea aspectul vizibil al norilor ; de asemena, cuprinde si procesul prin care, in interiorul norilor se produce cresterea particulelor de apa sau gheata pana la dimensiunile la care ele incep sa cada din nori si sa atinga suprafata terestra, constituind astfel precipitatiile.

Diversitatea proceselor de geneza a norilor a facut dificila clasificarealor. Prima clasificare a norilor ii apartine englezului L.Howard, care introduce in anii 1802-1803 terminologia taxologica latina pentru denumirea norilor. In anul 1896, apare primul atlas al norilor cu caracter international, iar dupa infiintarea Organizatiei Meteorologice Mondiale, o comisie de experti a adus imbunatatiri sistemului de clasificare in reteaua meteorologica nationala si internationala.

Criteriile care stau la baza diferitelor clasificari ale sistemelor noroase sunt forma, inaltimea, geneza si structura lor microfizica. In functie de structura microfizica, norii se grupeaza in trei categorii :

a) nori de apa (alcatuiti din picaturi de apa, uneori amestecate cu picaturi supraracite)

b) nori de gheata (alcatuiti din cristale sau particule de gheata)

c)nori micsti (alcatuiti dintr-un amestec de picaturi de apa supraracite si particule de gheata)

a) Nori STRATUS : straturi subtiri de nori, care se formeaza la mai putin de 2 km deasupra pamantului

Nori STRATOCUMULUS : au aspectul unor paturi groase fiind dispusi in gramezi ori in rulouri, fie de culoare albicioasa, fie sumbri si opaci

Nori ALTOCUMULUS : au aspect de panza continua omogena, cenusiu - albastruie, care acopera treptat tot cerul

b) Nori CIRRUS : sunt nori lungi si subtiri ce au structura filamentoasa

Nori CIRROSTRATUS : Acesti nori formeaza straturi subtiri si inalte, care dau impresia unui halou in jurul soarelui sau a lunii.

Nori CIRROCUMULUS :randuri de nori lungi, subtiri, care seamana cu solzii unui peste sau cu valurile de apa.

c) Nori ALTOSTRATUS : sunt nori subtiri, gri Nori NIMBOSTRATUS : Un strat foarte

si stratificati care arata ca un val deasupra soarelui. gros si intunecat de nori care aduc ploaia.

Nori CUMULONIMBUS : Acesti nori se Nori CUMULS : Nori mari, albi si pufosi,

Aduna in muntii falnici numiti care plutesc pe cer in zilele insorite

„capete de tunete". Ei pot aduce furtunile si,

in cel mai rau caz, creeaza tornade