Parcul Național Porțile de Fier

Parcul Natural "Portile de Fier" se afla situat în partea de sud-vest a Romaniei, la frontiera de stat cu Serbia si Muntenegru, ocupand o suprafata de 115 655 ha. În longitudine se întinde între 21o 21' si 22o 36' long E, iar în latitudine între 44o 51' si 44o 28' 30'' lat N.

Limita sudica este data de senalul navigabil al Dunarii între confluenta cu Nera (la vest) si amonte de localitatea Schela Cladovei (la est).

Limita nordica este mult mai complexa, pornind de la sud de localitatea Socol si urmarind în cea mai mare parte cumpana de ape a afluentilor directi ai Dunarii ce izvorasc din Muntii Locvei si Almajului. La est de raul Cerna, limita nordica se continua la nord de localitatea Bahna si la vest de localitatile Breznita - Ocol si Schela Cladovei.

Parcul Natural Portile de Fier poate fi sintetizat in urmatoarele afirmatii:

• Unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din Europa

• Un parc cu cea mai veche istorie geologica din Europa

• Arealul cu cea mai mare diversitate biologica intr-un complex de ecosisteme

• Cel mai mare si mai vechi defileu al unui fluviu din Europa

• Arealul unde Dunarea are cea mai mare adancime si ingustime a vaii ei

• Cel mai spectaculos neck vulcanic din Romania - Trescovat

• Cel mai mare si mai bine pastrat areal unde traieste Testoasa lui Hermann din Romania

• Parcul natural cu cea mai mare suprafata din Romania – 115655 ha

• Cea mai mare diversitate etnica si culturala dintr-un parc din Romania

• Cea mai mare acumulare de apa si cea mai mare hidrocentrala din Romania

Pe teritoriul parcului au fost înfinţate 18 rezervaţii naturale. Limita sudică a parcului este reprezentată de Fluviul Dunărea ce crează aici cel mai lung şi unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Europa.

Parcul a fost creat în scopul protejării şi conservării biodiversităţii şi a elementelor peisagistice existente.

Geologie

În Parcul Natural Porţile de Fier apare o mare diversitate petrografică datorită complexităţii geologice şi tectonice. Aici se întâlnesc două mari unităţi structurale: Pânza Getică şi Autohtonul Danubian

Concentrarea în cuprinsul Parcului Natural Porţile de Fier a întregii structuri geologice a Carpaţilor de Sud crează o diversitate extraordinară a reliefului şi a peisajelor.

Parcul Natural Porţile de Fier este un adevărat atlas geologic în aer liber, având o serie de puncte de interes geologic şi paleontologic renumite la nivel naţional.

Relief

Complexitatea structurii geologice şi tectonice a condus la formarea unui relief foarte variat de la depresiuni, dealuri domoale, la masive muntoase şi abrupturi. Pe partea stângă a Dunării se ridică Munţii Locvei, Munţii Almăjului, Munţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi. Altitudinea maximă în parc este de 968m (Vf. Teiul Moşului) din Munţii Almăjului.

Dunărea formează aici cel mai lung si mai spectaculos defileu din Europa având o lungime de 134 km. Defileul românesc al Dunării prezintă atât sectoare de îngustare cât şi sectoare de lărgire. Cea mai interesantă parte a defileului se află în zona Cazanelor Dunării, unde relieful carstic este foarte bine reprezentat.

În Parcul Natural Porţile de Fier pot fi întălnite toate tipurile de relief carstic. Endocarstul este bine reprezentat prin peşteri şi avene (Peştera Ponicova, Peştera cu Apă, Peştera Gaura cu Muscă, Peştera Haiducilor, etc.). Fenomenele exocarstice: chei, doline, uvale, lapiezuri sunt de asemenea bine reprezentate, în special în platoul carstic Sfânta Elena şi în dealurile Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic, se regăsesc şi în Valea Berzasca, Valea Mudoviţa Seacă, etc..