PATN Județul Sibiu

Scurt Istoric

Situat deasupra aşezǎrilor neolitice, şi pǎstrând urme ale aşezǎrii romane Cedonia, Sibiu este menţionat în documente începând cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Când saxonii s-au stabilit aici, populaţia romanǎ era organizatǎ, ca în întrega Transilvanie, în propriile sale forme politice. Saxonii au numit aşezarea Hermannsdorf şi apoi Hermannstadt, în timp ce populaţia romanǎ ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. În secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datând din 1376 menţioneazǎ 19 bresle ai cǎror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relaţii active cu statele româneşti de la est şi sud de Carpaţi. Bazându-se pe puterea economicǎ a meştesugarilor sǎi, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evoluţia sa urmând dezvoltarea caracteristicǎ oraşelor medievale.

Vechiul târg a fǎcut loc modernului oraş. Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (Cibinium) este pentru prima datǎ menţionat într-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din România; 1300 - s-a deschis prima biliotecǎ; 1367 - este meţionatǎ pentru prima datǎ într-un document prima breaslǎ din Sibiu, cea a tǎbǎcarilor; 1494 - prima farmacie din ţarǎ; 1528 - prima tiparniţǎ din Transilvania; 1543 - prima moarǎ de hârtie din Principatele Româneşti; 1788 -este înregistratǎ prima manufacturǎ, cea de mǎtǎsuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeazǎ cel mai vechi muzeu din ţarǎ; 1841 - este deschisǎ prima bancǎ germanǎ din Sibiu; 1861 - este fondatǎ ASTRA; 1868 - este înfiinţatǎ pima casǎ de economii şi credite din Transilvania; 1872 - este data în exploatare calea feratǎ Sibiu - Copsa Micǎ; 1875 - Andreas Rieger inaugureazǎ prima fabricǎ de construcţii de maşini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima staţiune montanǎ din ţarǎ, Paltiniş;1898 - are loc prima proiecţie cinematograficǎ (la trei ani dupǎ premiera mondialǎ); 1904 - primul tramvai electric.

Poziţie geograficǎ

Judeţul Sibiu este situat în centrul României la rǎscrucea drumurilor comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa Centralǎ.

Aşezat în sud-vestul transilvaniei, având ca vecini judeţele: Mureş la nord şi nord est, Braşov la est, Argeş şi Vâlcea la sud şi la vest judeţele Vâlcea şi Alba.

Are o suprafaţǎ de 5.422 km pǎtraţi,care reprezintǎ 2,3% din teritoriul ţǎrii şi se intinde între 45 28' şi 46 17' latitudine nordicǎ şi între 26 35' şi 24 57' longitudine esticǎ. Din punct de vedere administrativ, judeţul Sibiu este organizat în: douǎ municipii, din care o reşedinţǎ de judeţ, şapte oraşe, 53 de comune şi 126 de sate. Din punct de vedere administrativ teritorial, judeţul Sibiu cuprinde:

- 2 municipii: Sibiu şi Mediaş

- 9 oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, Miercurea Sibiului şi Tălmaciu.

- 53 comune

- 162 sate

Structura teritorială a judeţului Sibiu cuprinde următoarele categorii de elemente spaţiale:

- zonele caracteristice ale teritoriului administrativ şi armătura de centre aferente acestora 3 zone caracteristice (nord, sud şi centru);

- zonele caracteristice de nivel regional – cum ar fi, din punct de vedere geografic, zonele Făgăraşului, văile Târnavelor şi Oltului, împreună cu structura de centre polarizatoare cu rol regional;

- zonele naturale, slab populate, cuprinzând parcurile naturale.

Relief

Suprafaţa judeţului este acoperitǎ în cea mai mare parte de munţi, aceştia ocupând circa 30% din teritoriul judeţului. Zona muntoasǎ include vârfuri ce depǎşesc altitudinea de 2.000 m în Munţii Fǎgǎraşului, Cindrelului şi Lotrului. În Munţii Fagǎraşului înǎlţimile depǎşesc 2.500 m în Vf. Negoiu - 2.535 m şi Vf. Vânǎtoarea lui Buteanu - 2.508 m. Munţii Cibinuluji şi Munţii Lotrului ating peste 2.200 m în masivele Motru şi Stefleşti. Aceştia mai pǎstreazǎ urmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizaţi de vǎi adânci şi lacuri glaciare. Dincolo de munţi urmeazǎ zona de podiş, respectiv Podişul Hartibaciului, Podişul Secaselor şi Podişul Târnavelor, care ocupǎ aproximativ jumǎtate din suprafaţa judeţului, având altitudini de pânǎ la 700 m. Zona depresionarǎ ocupǎ 20% din suprafaţa judeţului şi este reprezentata de depresiunea fǎgǎraşului şi Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.