Raport între Tipurile și Subtipurile de Medii Naturale și Intervențiile Antropice în Munții Călimani

“Doi munţi sunt falnici şi mari în Moldova, Ceahlăul şi Călimanii. Pustietatea şi singurătatea Ceahlaului n-au păreche decât dincolo, în înfăţişarea aspră a Călimanilor. Şi-n Ceahlău şi-n Căliman poporul şi-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stăruieşte încă. În pâcla lor vînătă se strecoară fantasmele bourilor domneşti pe lângă turma împietrită unde veghează stânca Dochiei. Aceeaşi amintire de basm leagă Călimanii de Ceahlău: şoapta amintirilor curge pe cetina codrilor venind din Călimani şi din trecutul cel mai adânc. „(Bistriţa şi Ceahlăul, Mihail Sadoveanu,preluat din, Naum,Butnaru,1989).

Citatul este semnificativ pentru Munţii Călimani, aceştia fiind unii dintre munţii din România cu spectaculoase forme naturale ce le conferă originalitate şi unicitate, fapt pentru care am ales să îi analizez tocmai pentru ca să ii cunosc mai bine şi să aflu cât mai multe detalii despre misterul ce îi învăluie.

Faptul că sunt cei mai importanţi munţi ce s-au format în urma unor perioade marcate de activitate intensă, anume miocenul, perioadă ce se identifică prin caracterul exploziv şi pliocenul, moment ce caracterizează formarea vulcanilor stratiformi(Ielenicz, Oprea, 2011), pe lângă acestea două, munţii poartă amprenta glaciaţiunii din cuaternar, îi face să se deosebească de celelalte unităţi de relief. Un alt aspect care conferă unicitate acestui sistem montan sunt peisajele spectaculoase modelate în aglomeratele vulcanice. Faţă de ceilalţi munţi de origine vulcanică din ţara noastră, Călimanul reprezintă cel mai extins masiv vulcanic.

Prezentarea geografică

Munţii Călimani sunt situaţi în partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaţilor Orientali, cu desfăşurare NV-SE. Din punct de vedere geologic, masivul are în alcătuirea sa roci de vârstă pliocenă, bazalte pleistocene găsite în sud –est, partea central-sudică şi nordică a masivului, roci ce au apărut în urma vulcanismului exploziv. Mare parte din masiv este alcătuit din formaţiuni vulcano-sedimentare piroclastice(andezite, brecii) ce alternează cu formaţiunile epiclastice de tipul conglomeratelor, gresiilor. Pe lângă aceste tipuri de roci, în alcătuirea masivului analizat apar şi rocile efuzive de tipul dacitelor de Drăgoiasa, aşezate peste şisturile cristaline. (Naum,Butnaru,1989).

Un aspect important pentru aceşti munţi este caldera, formaţiune ce a luat naştere în urma unui proces de prăbuşire. La alcătuirea masivului au contribuit şi alte procese, nu numai cele vulcanice, procese de tipul eroziunii glaciare, dezagregare, alterare,etc.

Relieful acestui munte este dominat de existenţa a două formaţiuni şi anume, zona centrală cu podişuri andezitice unde se găsesc conurile vulcanice, şi zona vulcano-sedimentară cu aspect de platou.(Naum,Butnaru,1989)

Platoul se desfăşoară între 1300-1600 m cu interfluvii ce s-au format pe baza scurgerilor de lavă, deasupra platoului apare cupola cu altitudini de 1500-1700 m altitudine, care spre margini are altitudini de peste 2000 m. Platoul reprezintă de fapt craterul de tip calderă al vulcanului ce exista în trecutul îndepărtat, crater ce a luat naştere prin erupţii care s-au suprapus pe fundul lui. Pe suprafaţa acestui masiv altitudinea maximă este în vârful Pietrosu 2100 m, muntele cel mai important din masiv cu relief alpin deosebit faţă de celelalte unităţi montane din acest spaţiu.

Glaciaţiunea cuaternară se face simţită cel mai bine aici prin prezenţa unor căldări glaciare, moment în care s-au format în rocile dure, vulcanice diferite tipuri de relief.(Velcea,Savu,1982)

Prin eroziunea activă influenţată de apele de şiroire, cele torenţiale, dezagregarea termică, precum şi de procesele de îngheţ-dezgheţ, s-a ajuns la un peisaj inedit prin modelarea aglomeratelor vulcanice, astfel se poate vorbi despre coloane grupate “Doisprezece Apostoli”, pereţii verticali „Faţa Gardului”, creste dantelate „Pietrele Roşii”.(Naum,Butnaru,1989)

Un alt tip de relief ce duce la apariţia unor formaţiuni deosebite îl reprezintă vulcano-carstul ce este localizat la noi în ţară în Masivul Călimani. Acesta este reprezentat prin exo-carst localizat în latura sudică şi sud-estică a Călimanului, prin forme precum doline, vâlcele, torenţi, bazine de alimentare. Endo-carstul sau carstul subteran este reprezentat prin Grotele Luanei, cele din Defileul Mureşului, în total 12 grote diferite ca mărime, aspect carstic şi evoluţie.

În Călimani apar şi megaliţi, de exemplu cel de la Valea Paltinu din satul Gura Haitii, situat în caldera Călimanului are dimensiuni destul de mari şi o formă neregulată. (Naum,Butnaru,1989)