Riscuri Hidrologice în Bazinul Crasnei

In aval de confluenta cu Vasluiul, Crasna primeste din stanga pe Crasna cu Lohanul si Hrusca si o serie de afluenti de dreapta ca Cetatuia, Ganestiul cu iazul Bugesti, Baltati.

Pe raul Crasna la aproximativ 4 km amonte de confluenta cu Barladul in 1977 a fost data in folosinta acumularea Manjesti care la nivelul normal de retentie insumeaza o suprafata de 326 ha, cu un volum de 40 milioane m3.

A fost construita mai ales petru combaterea inundatiilor pe Crasna si Barlad, irigarea unor suprafete de 650 ha, exploatare piscicola. Alte acumulari pe Crasna sunt cele de la Mantu si Mandresti, plus baltile naturale de la Bunesti si Tabalaiesti construite in scopuri piscicole.

Regimul hidrologic al raurilor din bazinul Crasnei dar mai ales al scurgerii lichide este in mare parte dependent de caracteristicile surselor de alimentare si de variatia lor in timp si spatiu. Raurile din bazinul Crasnei au o alimentare mixta: atat din surse de suprafata cat si subterane.

Alimentarea din sursele de suprafata are ponderea cea mai mare pentru toate raurile din bazinul hidrologic al Crasnei, participand in medie cu peste 60% in formarea scurgerii lichide.

Analizand geneza scurgerii medii se constata ca in zona dealurilor inalte sursele superficiale inregistreaza o usoara crestere cu circa 4 – 5 procente odata cu cresterea altitudinii, ca urmare a modificarii cantitatilor de precipitatii cazute. Cresterea respectiva este totusi sub posibilitatile oferite de precipitatii, deoarece existenta intercalatiilor nisipoase ca si procentul ridicat de acoperire cu vegetatie arborescenta sustrage apa acestora din circulatia de suprafata.

Precipitatiile se produc sub forma lichida, de ploaie, si in acest caz participa la alimentarea superficiala a raurilor, cu intarziere mica in timp fata de momentul producerii lor.

In functie de pozitia geografica a bazinului Crasnei precipitatiile cad si sub forma solida, de zapada, contribuind la alimentarea raurilor dupa un timp mai mare fata de momentul acumularii lor, atunci cand temperature permite topirea lor.

Sursele subterane reprezinta a doua posibilitate importanta in alimentarea raurilor si este formata din apele subterane descendente, care nu se epuizeaza in perioadele secetoase.

Aceste surse de alimentare sunt importante prin caracterul lor continuu, asigurand astfel scurgerea permanenta a unor rauri(Crasna, Lohan), in timpul lipsei totale a alimentarii de suprafata.

Bilantul hidrologic este o metoda prin care se determina cantitativ raportul in care se gasesc posibilitatile de alimentare cu apa fata de cele de consum intr-o regiune précis determinate. Petru stabilirea bilantului hidrologic am folosit ecuatia lui Lvovici prin care scurgerea superficiala(So) plus umezirea totala a solului(Wo) se considera egala cu aportul de apa din precipitatii(Xo) calculate in medie pentru o anumita perioada.

Bilantul hidrologic are o parte pozitiva(precipitatiile) care reprezinta aportul de apa in basin si o parte negativa(scurgerea prin evapotranspiratie) care reprezinta pierderile de apa din bazin.

Scurgerea medie anuala si variatia ei multianuala

Debitul mediu multiannual al raurilor este una din principalele caracteristici ale regimului scurgerii, el exprima rezervele de apa ale unei regiuni. Modul de variatie al acestuia reflecta interactiunea complexa a factorilor fizico – geografici din cadrul regiunii studiate si in special influenta factorilor antropici.

Debitele medii anuale variaza de la un an la altul fata de valoarea medie multianuala, mai ales in functie de variatia elementelor climatice.

Anii cu capacitate de scurgere redusa pentru bazinul hidrologic al Crasnei sunt :2000, 2001, 2005 si 2007 inregistrate la statia hidrometrica Vinetesti.(figura nr. 1)