Spațiile Verzi din Municipiul Onești

1 Cadrul natural.

Municipiul Oneşti este situat în estul ţării, în judeţul Bacău, la 26 0 451 longitudine estică şi 460 151 latitudine nordică şi are o suprafaţă de 5189,34 ha( din care intravilan 2010 ha). Teritoriul se desfăşoară în bazinul hidrografic mijlociu al râului Trotuş, în Subcarpaţii Moldovei (Depresiunea Tazlău-Caşin) la confluenţa râurilor Trotuş,Caşin,Oituz şi Tazlău ( Fig.1).

Oraşul s-a dezvoltat într-o foarte favorabilă poziţie economico-geografică, în partea centrală a ulucului depresionar subcarpatic, într-un punct de convergenţă a căilor de comunicaţie şi a apelor. Prin poziţia sa geografică „ la răscruce de ape şi drumuri” , Oneştii asigură legătura pe valea Caşinului cu Munţii Vrancei, pe valea Oituzului cu depresiunea Braşov, pe valea Trotuşului cu Culoarul Siretului spre sud şi Transilvania spre nord-vest şi prin valea Tazlăului peste Culmea Pietricica Bacăului cu Podişul Moldovei.

Fig.1-Poziţia geografică a municipiului Oneşti

Municipiul Oneşti este situat într-o „ piaţă de ape” completată cu o dispunere convergentă de văi şi interfluvii. Situl este dominat de interfluviul sculptural Dealul Perchiu (396m) care se ridică cu circa 200m deasupra zonei de confluenţă. Dealul Perchiu este alcătuit din argile,marne şi gipsuri helveţiene, cu versantul estic abrupt sub formă de „hogbach” iar versantul vestic de platou structural.

Celălalte interfluvii,Dealul Belci (412m), Dealul Buhoci ( 436m), Dealul Cuciur (457m) sunt modelate în trepte de terasă cu altitudini relative cuprinse între 30 şi 180m.

Spre sud şi nord situl este limitat de frunţile rupte ale terasei Malu (65m) şi terasele de sub Dealul Perchiu ( 60-80m).

Relieful sitului este reprezentat , în principal de terasele inferioare de 10-15m şi 5-7m fragmentate de văi convergente

şi parazitate de conuri de dejecţie. Sectorul estic şi sud-estic al terasei inferioare este mai dezvoltat având lăţimi de 1,8-3 km şi lungimi de 7-9 km

În zona municipiului Oneşti , relieful este sculptat în cea mai mare parte în depozitele miocene şi pliocene reprezentate prin formaţiuni marnoase cu intercalaţii de gresii şi gipsuri.

Pe un fond litologic friabil, cu un covor vegetal discontinuu, potenţialul actual de modelare al reliefului este exprimat în principal de pante. Într-o înşiruire succintă constatăm că ponderea cea mai mare deţin terasele cu înclinări de 2-5 0 şi 1-20 ( circa 54%) şi luncile Trotuşului, Caşinului, Oituzului şi Tazlăului, podurile teraselor inferioare şi mijlocii şi unele interfluvii mai largi ( interfluviul dintre râurile Caşin şi Trotuş).

Panele de 5-10 0 şi 10-150 deţin circa 26% din spaţiul municipiului Oneşti şi sunt specifice arealelor de contact a versanţilor cu interfluvii şi unele frunţi de terase abrupte afectate de procese de şiroire şi surpare.

Pantele cu înclinări mari ( 15-250 şi peste 250 ) afectate de procese de eroziune, ravenare şi alunecări de teren superficiale se dezvoltă pe circa 20% din arealul studiat ,având extindere în SE dealului Perchiu, versantul E al Dealului Buhoci şi versantul vestic al interfluviului Malu.

În condiţiile unei intervenţii antropice complexe şi intense, o dezvoltare importantă prezintă formele de relief antropic: diguri –pe valea Caşinului şi Trotuşului; ramblee şi deblee pe valea Trotuşului ; terase antropice ( în partea de sud-est şi vest a Dealului Cuciur), halde de steril ( Termo Borzerşti) etc.

Utilizarea antropică, fragmentarea reliefului,înclinarea şi alcătuirea petrografică determină o anumită stabilitate a

terenului cu efecte asupra vegetaţiei despădurite. Activitatea antropică sub diversele ei forme, a produs în decursul timpului ,modificări profunde ale covorului vegetal din zona municipiului Oneşti ,cu consecinţe multiple asupra stării de echilibru a mediului local.

Municipiul Oneşti prin poziţia sa geografică şi elementele climatice are un climat temperat continental specific etajului de dealuri înalte. În timpul anului, temperaturile medii lunare au un mers normal, cu un minim în ianuarie (-2,50 C) şi un maxim în luna iulie de + 19,60 C Perioada ploilor frecvente începe la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, continuând în lunile de vară când se înregistrează şi valoarea lunară cea mai ridicată (108,8 mm în luna iunie)-

Vânturile cu principalele lor caracteristici de frecvenţă, viteză, şi intensitate se disting printr-o mare fluctuaţie în timp. Ele sunt determinate atât de curentul general zonal al circulaţiei atmosferice cât şi de elementele geografice locale ( clădirile, valea Trotuşului).