Spațiul urban - Municipiul Bistrița

Introducere

Natura a oferit condiţii populării acestor meleaguri încă din cele mai vechi timpuri ; vestigiile arheologice din neolotic (la Slătiniţa, Năsăud,Bistriţa), din epocile dacică şi daco-romană(Sărăţel, Sânmihaiu de Câmpie, Archiud), romană(Orheiu Bistriţei, Livezile şi Ilişua), descoperite din sec. IX-XI (Bistriţa, Rebrişoara, Şieu), constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri, iar documentele sec. XIIIXV atestă existenţa voievodatului lui Gelu,formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului şi a altor obşti săteşti româneşti (Salva, Mocod, Maieru, Feldru, Rebra etc.).

În Evul Mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Masele populare din ţinuturile Năsăud şi Bistriţa au luptat activ la toate evenimentele istorice ale poporului român. Au primit cu entuziasm Unirea Principatelor şi au participat la Războiul de independenţă din 1877, la mişcarea memorandistă, unde trei dintre fruntaşii ei - Gavril Tripon, Gavril Manu şi Gherasim Domide - erau din acest judeţ.

La 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia unde s-a hotărât “Unirea tuturor românilor într-un singur stat, liber şi neatârnat” au fost şi 12 delegaţi, reprezentanţi ai populaţiei de pe plaiurile năsăudene şi bistriţene.De aceste meleaguri se leagă numele unor figuri luminoase ale culturii româneşti,precum George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Andrei Mureşanu, Veronica Micle, Ion Pop ,Reteganul, Iacob Mureşanu, Ioan Marian, Vasile Petri, A.P. Alexi, Florian Porcius, Paul Tanco, Constantin Moisil, Iulian Marţian, Iuliu Prodan ş.a., proeminente personalităţi ştiinţifice sau precursori ai pedagogiei noastre moderne.

Municipiul Bistriţa a sărbatorit in 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentară.

Aşezarea geografică favorabilă, calitatea solului, pădurile bogate şi minereurile din Rodna au permis judeţului şi Municipiului Bistriţa să se dezvolte constant - Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat in istoricul dezvoltării,Bistriţa este în prezent capitala judeţului.

Jean-Jacques Rousseau

Capitolul I Date cu caracter general

1.1 Încadrarea în teritoriu

Municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei fiind şi reşedinţă a judeţului Bistriţa - Năsăud. Municipiul Bistriţa este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriţei , iar suprafaţa pe care se află este o regiune coborâtă cunoscută ca Depresiunea Bistriţei.

Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, o subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV Valea Dipşei până la Şirioara şi mai departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare. La E limita este dată de o denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău.

1.2 Poziţia şi rolul specific a spaţiului urban

Habitatul urban sau oraşul este o formă de aşezare umană superioară satului, de care se deosebeşte printr-o densitate mai mare a populaţiei şi a construcţiilor, echipare tehnico-edilitară superioară, activităţi economice preponderent secundare şi terţiare, un mod de viaţă specific şi cu un potenţial demografic mai ridicat.

Rolul important pe care îl deţin oraşele, singure sau în reţea,determină structurarea spaţiului geografic în nivele ierarhice caracteristice.Aceste structuri se conturează în funcţie de intensitatea relaţiilor dintre părţile componente ale oraşului, dintre oraş şi spaţiul adiacent, dintre oraşe şi reţelele de localităţi împreună cu teritoriul aferent.

Funcţia saul rolul unei aşezări reprezintă profesiunea exercitată de aşezare, este însăşi raţiunea sa de a fi, este forma sub care apare din exterior. Pentru a determina activităţile de bază ale unui oraş, există o serie de criterii ca: numărul de persoane ocupate în ramurile productive principale, numărul celor ocupaţi în industria prelucrătoare cu excepţia acelor întreprinderi a căror producţie este destinată pieţei locale, numărul celor ocupaţi în industria extractivă, în întreprinderi de transport şi comunicaţii.Aceste funcţii sunt:funcţia comercială,funcţia industrială,funcţia culturală,funcţia administrativă şi politică şi funcţia militară.

Municipiul Bistriţa investeşte în fiecare funcţie în parte,acest lucru fiind important pentru dezvoltarea oraşului.

1.3 Spaţiul urban-delimitare

Oraşul Bistriţa are o poziţie central - sud – estică în cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud, este aşezat în depresiunea Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 m.

Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate prin Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680 m, dealul Ruja 475 m, dealul Schulerwald 469 m, dealul Hebăl 546 m), Mocilor (Jelnei) 607 m şi Budacului 475 m, la SE.