Valențele turistice ale peisajului cultural din Valea Jiului

Depresiunea Petrosani se afla in extremitatea sudica a judetului Hunedoara fiind strabatuta de Jiul de Vest si Jiul de Vest care impun un aspect linear,flancata de muntii din Grupele Retezat-Godeanu si Parang si comunica cu regiunile invecinate prin intermediul a doua culoare la nord si sud.Inchistarea sa conferita de pozitia si caracteristicile geografice a facut ca aceasta regiune sa ramana foarte putin locuita pana in a doua jumatate a secolului a XIX-lea.Descoperirea zacamintelor importante de huila au suscitat interesul austriecilor care au colonizat efective numeroase de populatie.De-a lungul decenilor, regiunea s-a bazat eminamente pe exploatarea si utilizarea resurselor carbonifere si prestarea restransa a unor activitati asociate cadrului natural specific(cresterea animalelor,gestionarea fondului funciar).Industria miniera a cunoscut apogeul in perioada comunista din pricina sustinerii puternice a regimului in ceea ce priveste sectorul secundar.

În urma reorganizării funcționale a regiunii monoindustriale a Depresiunii Petroșani, pe fondul schimbării sistemului politic și socio-economic românesc de după 1989, s-au luat în considerare soluțiile care ar putea oferi alternative economice, in virtutea unei dezvoltari durabile a zonei (Ursuța,2003). Din multitudinea de soluții propuse se detaseaza, ca element primordial, desprins de legăturile cu industria mineră,o dezvoltarea turismului, mai ales pe baza potențialului natural al zonei.

Potențialul turistic natural, valorificat în perioada de dinainte de 1990 doar la scară redusă, ca spațiu recreativ pentru localnici(Gruescu, Grumăzescu, 1970), și într-o măsură neglijabilă la scara regională și națională prin cele două zone montane dominante, limitrofe (Retezat și Parâng), capătă interes deosebit atât în cadrul studiilor de specialitate (Cândea, Bogan, 2007; Voiculescu et al., 2011; Ursuța, 2013 ) cât și în strategiile de dezvoltare socio-economică ale administrațiilor publice (PATZ Valea Jiului, 2003, 2004).

Valorificarea potențialului turistic natural,bazat pe dezvoltarea unor domenii schiabile, a angrenat resurse financiare substantiale de la nivelul comunităților locale, structurilor administrative centrale sau europene. Astfel, doar proiectul de dezvoltare al stațiunii Straja are o valoare estimată, în momentul realizării licitației de atribuire, de circa 35 de milioane de euro, fără TVA (Dezvoltarea statiunii turistice Straja, Lupeni - execuție infrastructură de agrement în stațiune, Licitație publică, Anunț de participare numarul 112421/ 07.12.2010). Acest lucru evidentiaza faptul ca fezabilitatea prestarii activitatilor turistice este mare iar acestea sunt extreme de profitabile in conditiile in care numarul turistilor este in continua crestere,iar ritmul transformarilor este unul alert.Contextul natural ofera posibilitatea preluarii unor mari fluxuri turistice iar antropizarea acestuia este accelerata,in special in statiunea Straja,care reprezinta o oaza de prosperitate in raport cu mediul economic suferind al regiunii.

Orientarea dominantă spre turismul si sporturile de iarnă, a scos în evidență, mai ales în ultimii ani, o serie de limitări impuse de fluctuațiile anuale apreciabile ale stratului de zăpadă, lipsa precipitațiilor sau temperaturi pozitive observate în plin sezon, ce au scos în evidență și slaba valorificare a resurselor turistice locale asociate, respectiv pregnanța turismului de weekend. Studiile realizate în arealul Carpațiilor Meridionali indică tendința de accentuare a amplitudinilor termice, de creștere a temperaturii maxime, mai ales în luna ianuarie (Surugiu et al., 2012). Dacă luăm în calcul și implicațiile pe termen lung ale variatilor climatice, stațiunile situate la altitudini mici și medii de sub 1500 m, sunt expuse restrângerii domeniului schiabil, creșterii costurilor de adaptare, al reducerii perioadei favorabile cât și fenomenelor extreme ce pun în pericol activitățile și infrastructura de turism (Surugiu et al., 2012).

Slaba valorificare a resurselor turistice antropice, ce să permită atât multiplicarea ofertei turistice ale sezonului de iarna cât și extinderea sezonului turistic, poate fi pusă pe seama prezervării limitate a patrimoniului arhitectural local, limitat la sf. sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, sub efectul industrializării și urbanizării forțate din perioada socialistă precum și al lipsei fondurilor necesare prezervării/reabilitării sau al unor interese imobiliare din perioada de după 1990.Odata cu inrautatirea acuta a contextului economic din perioada recenta manifestata in regiunea Vaii Jiului prin restrangerea vertiginoasa a activitatilor miniere a crescut interesul autoritatilor privind valorificarea potentialului turistic.

Nu trebuie omis nici ”fenomenul de eclipsare atractivă” (Cocean, 2010) determinat de elementele dominante ale cadrului natural, zonele montane cu stațiunile Straja, Alpina Parâng și într-o măsură mai redusă Pasul Vâlcan, respectiv Parcul Național Retezat, situat la limita regiunii, precum și de reperele turistice antropice din nordul Olteniei (mănăstirile, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) , Depresiunea Hațegului (Sarmizegetusa Ulpia Traina), munții Șureanu (Sarmizegetusa Regia și cetățile dacice) ce s-au impregnat în mentalul turistului devenind un reper de neînlocuit în ceea ce priveste selectarea ofertei următoare.Acest aspect indica faptul ca valentele culturale din regiunea Muntilor Valcan pot oferi un cadru atractiv si extrem de fascinant constituindu-se ca punct important in virtutea dezvoltarii turistice a zonei.

Într-un studiu realizat la nivelul anului 2007, în privința reperelor turistice din zonă, din perspectiva turiștilor, a rezultat dominarea clară a zonei montane înalte (peste 90%), a zonei Straja (92%) și a Parcului Național Retezat (84%) și într-o pondere neglijabilă, doar 8%, obiectivele de interes cultural (Cândea, Bogan,2007).

Valorificarea resurselor antropice, în cadrul turismului cultural, reprezintă un trend la scară europeană, turismul cultural angrenând circa 40% din numărul total al turiștilor la nivelul