Vegetația azonală din România

Referat
9/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 2 fișiere: docx, pptx
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 2982
Mărime: 5.52MB (arhivat)
Publicat de: Denis P.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. Dr. Vasiliniuc Ionuț
Facultatea de Geografie si Geologie
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi
Specializare: Geografia Turismului

Extras din referat

Distribuţia vegetaţiei pe teritoriul ţării noastre este condiţionată de factori şi condiţii zonale şi azonale. Zonalitatea geografică la rândul ei este de două tipuri: latitudinală‐longitudinală şi altitudinală. Dacă zonalitatea latitudinală se manifestă pănâ la 300‐400 metri, zonalitatea (etajarea) verticală a vegetaţiei apare peste aceste valori ale înălţimii reliefului. În timp ce zonalitatea latitudinală şi altitudinală diferenţiază factorii ecologici de bază (căldura, umiditatea, cantitatea de lumină), condiţii locale termo‐hidrice şi de troficitate determină formarea unor unităţi de vegetaţie intrazonale sau azonale.

Fiecare zonă se caracterizează în primul rând prin fitocenoze alcătuite în majoritate din specii de plante de un anumit tip ecologic propriu zonei. Aşa sunt de exemplu, pădurile pentru zonele mediteraneene, formaţiunile de stepă pentru zonele temperate, pădurile de conifere pentru zona boreală.

În cuprinsul unei zone se întâlnesc şi suprafeţe adesea foarte întinse, în care condiţiile termice, hidrice şi trofice sunt altele. În asemenea suprafeţe se găsesc fitocenoze cu altă înfăţişare şi alte însuşiri, compuse din alte tipuri ecologice de plante. De aceea în fiecare zonă se pot întâlni, în afară de vegetaţia zonală, o vegetaţie extrazonală, una intrazonală şi alta azonală.

Vegetaţia extrazonală - cuprinde fitocenozele caracteristice zonelor vecine, dar care apar în zona respectivă pe suprafeţele în care datorită reliefului sau rocii, se formează ecotopuri asemănătoare cu cele din zonele vecine.

Vegetaţia intrazonală. Este alcătuită fin fitocenoze ce nu formează o zonă proprie, dar care apar în condiţii edafice speciale din una-două zone vecine. Este de exemplu, cazul mlaştinilor de turbă cu largă răspândire în zona boreală sau a fitocenozelor halofile în partea aridă a zonelor temperate.

Vegetaţia azonală. Cuprinde fitocenozele care nu formează o zonă proprie, dar care în condiţii edafice speciale pot să apară în toate sau în majoritatea zonelor de vegetaţie. Aşa este cazul vegetaţiei de luncă sau a vegetaţiei acvatice.

Vegetaţia intrazonală se datoreşte unor condiţii care se suprapun etajelor altitudinale de vegetaţie, „alterându‐le” continuitatea. Biotopurile de stâncărie, de grohotişuri, de izvoare de munte, de mlaştini oligotrofe şi eutrofe, de luncă, de terenuri salinizate, de nisipuri, prin microclimatele specifice, favorizează consituirea unor areale de vegetaţie azonală: higrofilă, xerofitică, halofilă, psamofilă etc.

Unitățile azonale apar pe suprafeţe restrânse fiind impuse de tipul de rocă, intervenţia antropică şi microclimat. Astfel se disting patru tipuri de vegetații azonale:

De luncă, vegetaţie de luncă (plante higrofite), faună caracteristică, soluri aluvionare.

De sărături, vegetaţie halofilă, faună caracteristică, soluri sărăturate (soloneţuri şi solonceacuri)

De nisip, vegetaţie psamofilă, faună caracteristică, soluri nisipoase(psamosoluri)

De mlaştină, vegetaţie higrofilă, faună caracteristică, soluri turboase (organice)

2. SPECIILE DE VEGETAȚIE AZONALĂ DIN ROMÂNIA

Unităţile extrazonale, intrazonale şi azonale de vegetaţie aparţin la mai multe tipuri de vegetaţie şi anume:

De stâncării şi grohotişuri (specii litofite) se prezintă sub formă de pâlcuri mici sau fâşii înguste, fiind influenţată mult de expoziţia versanţilor; predomină specii ca: Sesleria rigida, Festuca rupicola ssp.saxatilis Festuca glacialis, Gypsofilla petrea, Geummontanum, Carex humilis, Dorycnium carpaticum, Artemisia petrosa, Silene acaulis, Poa alpina, Agrostis rupestris, Saxifraga aizoon;

Bibliografie

1.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974), Relieful României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclop., Bucureşti.

2.Hodian I., Pop I. (1976), Botanică sistematică, Ed. Didactică și pedagogică, București.

3.Georgescu M. I. (2003), Botanică sistematică, Ed. Sigma, București.

4.Ielenicz M., Săndulache I. (2009), România - Podișuri și Dealuri (I), București.

5.Bojoi I. (2000), România - Geografie Fizică, Ed. Universitații Al. I. Cuza, Iași.

6.*** http://geo.unibuc.ro

7.*** http://www.luncamuresului.ro

8.*** http://www.luncaprut.ro

9.*** http://www.bmb.ro

Preview document

Vegetația azonală din România - Pagina 1
Vegetația azonală din România - Pagina 2
Vegetația azonală din România - Pagina 3
Vegetația azonală din România - Pagina 4
Vegetația azonală din România - Pagina 5
Vegetația azonală din România - Pagina 6
Vegetația azonală din România - Pagina 7
Vegetația azonală din România - Pagina 8
Vegetația azonală din România - Pagina 9
Vegetația azonală din România - Pagina 10
Vegetația azonală din România - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Vegetatia azonala din Romania.docx
  • Vegetatia azonala din Romania.pptx

Alții au mai descărcat și

Proiect didactic clasa a 5-a

Obiectul de studiu: Geografie Clasa: a V-a Data: Capitolul I: Geografia-știința despre Pământ. Subiectul: Geografia ca știința....

Proiect didactic clasa a 6-a

Obiectul de studiu: Geografie Clasa: a VI-a Data: Capitolul I: Geografia Continentelor şi oceanelor. Subiectul: Originea continentelor şi...

Dunărea

Introducere Fluviul Dunărea, a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume: Cel dintâi nume, cel pe care trebuie să-I fi avut...

Fauna României

Ca şi vegetaţia, fauna din România este bogată şi variată, animalele fiind răspândite în strânsă legătură cu zonele de vegetaţie. Dacă ne referim...

Canada

Capitolul I Introducere Canada este un stat situat în extremitate nordică a continentului american. Canada este a doua ţară a lumii ca întindere...

Portofoliu meteorologie și clasificarea norilor

1. Organizarea reţelei naţionale şi internaţionale de staţii meteo şi organizarea unei staţii meteo 1.1. Organizarea reţelei de staţii meteo...

Grupa Munților Retezat-Godeanu

Așezare Această grupă reprezintă secţiunea vestică a Carpaţilor Meridionali, în partea de vest a ţării. Limite Grupa Retezat-Godeanu este...

BIG BANG-ul - originea și formarea Universului

1.Ce este Universul si cum a aparut el? Universul- sau Cosmosul- constituie un spatiu ale carui limite sunt imperceptibile, in care materia se...

Te-ar putea interesa și

Studiul fizico-geografic al cursului inferior al Ialomiței

I. INTRODUCERE „Apa tu nu eşti necesară vieţii, ci eşti însăşi viaţa; bogăţie fără seamă pe pământ; tu, cea mai delicată, tu cea mai pură; tu,...

Caracterizare fizico-geografică a municipiului Bacău și a împrejurimilor sale

1.INTRODUCERE Existenţa şi prezenţa de milenii a omului pe un teritoriu aflat la o răspântie de timpuri şi locuri, a avut inflenţe complexe asupra...

Câmpia Română

INTRODUCERE Prin această lucrare am încercat să realizez – pornind de la literatura de specialitate şi de la observaţiile de teren – o prezentare...

Studiu Geografic Complex

INTRODUCERE Calitatea mediului este o notiune complexa, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natura. Utilizând acest termen se are...

Studiu de oportunitate privind dezvoltarea turistică și agroturistică a județului Sibiu

Introducere Asezat în centrul tarii, acolo unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile istorice românesti, Sibiul este o punte de...

Schimbări climatice - Studiu de caz Câmpia Olteniei

1. Introducere – “Schimbări Climatice, Încălzire Globală” sau Variabilitate Naturală În realitatea secolului XXI, în goana după senzaţional şi de...

Obiectul și Rolul Pedologiei în Dezvoltarea Producției Agricole

Pedologia este ştiinţa care studiază solurile din punct de vedere al formării şi evoluţiei lor, al însuşirilor morfologice, fizice, chimice,...

Pitești

Poziţie şi localizare geografică Oraşul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat în partea centrală a acestuia şi ocupă o suprafaţă de 39...

Ai nevoie de altceva?