Strategia Națională de Dezvoltare a Societății Informaționale Moldova Digitală 2020

I. Situația curentă în Republica Moldova

1.1 Introducere

Construirea unui viitor al ţării este de neconceput fără o strategie digitală care să creeze în baza tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) oportunităţi de inovare şi dezvoltare, iar antreprenorii şi instituţiile guvernamentale să maximizeze utilizarea datelor guvernamentale în beneficiul serviciilor pentru cetăţeni. Uniunea Europeană a adoptat şi realizează Strategia „O Agendă Digitală pentru Europa”, ajustîndu-şi din mers priorităţile la noile condiţii (în decembrie 2012 a definit 7 priorităţi). Ţările care ocupă primele locuri în clasamentele internaţionale, de asemenea, au aprobat strategii digitale care ţintesc să asigure o dezvoltare accelerată (de exemplu, SUA, Marea Britanie, Estonia şi Qatar).

Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova digitală 2020” (în continuare – Strategia) este orientată spre crearea condiţiilor prin intervenţia minimă a statului dar cu efect maximum pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, concentrînd eforturile pe trei piloni:

1) Pilonul I: Infrastructură şi acces – îmbunătăţirea conectivităţii şi accesului la reţea;

2) Pilonul II: Conţinut digital şi servicii electronice – promovarea generării conţinutului şi serviciilor digitale;

3) Pilonul III: Capacităţi şi utilizare – consolidarea alfabetizării şi competenţelor digitale pentru a permite inovarea şi a stimula utilizarea.

Aceste trei dimensiuni au un impact benefic major asupra celor trei componente ale societăţii:

a) comunităţile/populaţia, care se vor bucura de o viaţă mai bună, mai confortabilă;

b) afacerile, care îşi vor spori nivelul de competitivitate;

c) guvernarea, care îşi va îmbunătăţi performanţele şi va deveni un Guvern pentru cetăţeni, oferindu-le servicii oricînd, oriunde şi la orice echipament terminal.

1.2 Progrese:

Deşi din cele 177 acţiuni ale Planului de acţiuni al Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale ,,Moldova electronică” (2005) au fost realizate mai puţin de jumătate, acest document a avut un rol important în crearea unui cadru mai favorabil pentru dezvoltarea tehnologiilor societăţii informaţionale şi pregătirea terenului pentru paşii următori. Implementarea Strategiei şi a prevederilor Agendei eESE s-a soldat cu rezultate tangibile. În perioada 2005-2011 alocările pentru informatizare din diferite surse au crescut considerabil şi au constituit cca 5,36 miliarde lei. Penetrarea telefoniei mobile a depăşit 119% (media UE – 128%), Internetul în bandă largă la puncte fixe a atins un nivel de penetrare de 11,72% (media UE – 27,2%), Internetul mobil în bandă largă – modeme/carduri – 4,7% (media UE – 7,5%).

Mai mult de jumătate din populaţie utilizează Internetul, mai mult de jumătate din gospodării au cel puţin un calculator conectat la Internet, jumătate din utilizatorii Internet citesc ziare on-line, însă numai un utilizator din 10 accesează pagina web a Guvernului (www.gov.md) şi numai un utilizator din 20 a accesat cel puţin un serviciu public electronic în ultimele 12 luni. 8 din 10 utilizatori Internet accesează reţelele de socializare.

A fost creat cadrul normativ-juridic necesar, care în prezent înglobează în total cca 20 legi, 80 hotărîri de Guvern, cca 70 documente conceptuale aprobate vizînd sistemele informaţionale ale autorităţilor publice, mai mult de 20 documente de reglementare cu caracter general şi 75 cu caracter individual emise de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Cadrul instituţional s-a îmbunătăţit prin crearea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi a instituţiilor specializate – Centrul de Guvernare Electronică şi Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. În anul 2011 a fost aprobat Programul Strategic de Transformare Tehnologică a guvernării „e-Transformare”, susţinut de Banca Mondială. A fost implementat sistemul de declaraţii fiscale on-line, paşaportul biometric, sistemul de trecere automată a frontierei cu paşaport biometric, harta digitală a Moldovei, semnătura digitală mobilă, servicii on-line, cum ar fi: e-Cazier, e-Licenţiere etc. Este în curs de implementare cadrul de interoperabilitate care se bazează pe standarde deschise şi servicii bazate pe cloud computing. În pofida progreselor obţinute la un şir de indicatori, Republica Moldova este plasată cu mult în urma statelor care se numără printre lideri la capitolul implementării şi utilizării TIC.

În clasamentul internaţional după nivelul de dezvoltare TIC (IDI), Republica Moldova este poziţionată pe locul 62 dintre 155 de state (poziţia 4 între ţările CSI), iar la Indicele de dezvoltare e-Guvernare (e-GRI) ocupă poziţia 69 dintre 159 de ţări, avansînd cu 11 poziţii faţă de anul 2010, dar totuşi se află încă pe ultimul loc între ţările Europei de Est. Potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2012-2013, conform Indicelui penetrării Internetului în şcoli (KEI) Republica Moldova este plasată pe poziţia 61 dintre 144 de ţări.La Indicele pregătirii de reţea (NRI) Republica Moldova se plasează pe poziţia 78 dintre 142 state

1.3 Programe, iniţiative şi proiecte importante în curs de desfăşurare

- Guvernare: Centrul de Guvernare Electronică funcţional, care implementează proiectul ,,e-Transformare a guvernării” – Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării; Planul de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013 (Hotărîrea Guvernului nr.195 din 4 aprilie 2012), inclusiv:

1) Platforma Tehnologică Guvernamentală Comună M-Cloud;

2) Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice;

3) Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate;

4) Iniţiativa Guvern fără Hîrtie – SIGEDIA;

5) Platforma Guvernamentală de e-Raportare pentru Business;

6) Platforma Guvernamentală de Autorizaţii Permisive pentru Busines;

7) e-Achiziţii;

8) e-Construcţii;

9) e-Justiţie;

10) Digitizarea Sistemelor de Suport Operaţional pentru Guvern;

11) Infrastructura Guvernamentală de Stocare a Datelor.