Globalism și Mondialism - O Dilemă Identitară

Globalizarea între concept şi realitatea desemnată:

Globalizarea este un subiect controversat. Democraţia, legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare.

Atunci când vorbesc despre "globalizare", am în vedere şi dezbaterea actuala cu privire la problemele centrale şi de viitor care vizează atât politica, cât şi educaţia.

Nu exista o definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată şi probabil nici definitivă. Acest motiv rezidă în faptul că globalizarea include o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă, atingând domenii diferite ale societăţii, aceasta putând fi un fenomen, o ideologie, o strategie sau toate la un loc.

Globalizarea este un cuvânt la modă.

Globalizarea este cumva ceea ce poate fi numit “dezintermedierea politica”, adică slăbirea tuturor structurilor intermediare intre problemele locale şi indivizi.

În opinia autorilor Daniel Daianu şi Radu Vranceanu, globalizarea, într-o accepţiune obişnuită şi care stârneşte controverse aprinse, priveşte procese definitorii mai cu seamă pentru ultimele două decenii, şi nu ceea ce poate fi judecat prin prisma aspiraţiei generale a oamenilor de pretutindeni, aceea de a poseda instrumente şi tehnici de cunoaştere şi de stăpânire a naturii din ce în ce mai potente.

Globalizarea reprezintă un proces istoric, un rezultat al inovaţiilor şi al progresului tehnologic, referindu-se de asemenea la o creştere continuă a economiilor lumii, datorată în special fluxurilor comerciale şi financiare.

Dimensiunea economică a globalizării are, fără nici un dubiu, o foarte mare importanţă, ea fiind una dintre cele mai importante cauze şi forţa motrică pentru procesele de globalizare din celelalte domenii.

În sens larg, globalizarea poate fi definită ca fiind procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependentelor dintre state, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale, în tot mai largi şi variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept implicaţie faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale, cerând la rândul lor o soluţionare globală.

Dimensiunile Globalizării

Fenomenul globalizării influenţează o seamă de diferite aspecte ale vieţii, aspecte de natura diversa şi vastă, precum economie, politica, societate, cultura şi mediu.

Atunci când diferenţiem dimensiunile enumerate, este foarte important să observăm că acestea nu pot fi delimitate în mod cert una de cealaltă. În acest sens, pentru a exemplifica o singură dimensiune, putem afirma că problemele globale legate de mediu nu pot fi cercetate izolat de dimensiunile ce se referă la economie şi chiar la politica.

Este necesar să înţelegem că nu totul este parte integrantă a procesului de globalizare şi că, nu totul poate fi determinat în mod decisiv de aceasta

În ceea ce priveşte dimensiunile globalizării, putem obţine exemple din presă de zi cu zi, dimensiunea economică situându-se pe primul loc de cele mai multe ori, exemple în acest sens fiind: creşterea enormă a comerţului şi a investiţiilor directe, globalizarea pieţelor financiare, producţia integrata de nivel trans-national, precum şi altele.

Unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau tăierea pădurilor, ilustrează în mod impresionant fenomenul globalizării, deoarece în acest caz, se discută în mod cert despre problemele globale ce necesită în mod implicit o abordare globală

Un aspect incontestabil în ceea ce priveşte dimensiunea culturală este acela că producţiile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot în lume, fapt ce va conduce la o americanizare a culturii mondiale, culturile regionale şi locale păstrându-se, nefiind obligate să dispară din acest motiv. Am putea spune că din contră, informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globalizării.

Globalizarea şi concurenta la nivel global limitează spaţiul de acţiune al politicilor naţionale, multe probleme neputând fi soluţionate corespunzător decât la nivel internaţional, respectiv global. Drept urmare, vor trebui identificate noi forme şi arene politice, integrarea europeană fiind văzută ca un răspuns de succes la provocările globalizării