Italia Fascistă

1. Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și Europa

Secolul XX reprezintă perioada din istoria omenirii în care principiile legate de democrație și respectarea drepturilor omului s-au impus într-o mare parte a lumii; deasemenea au fost instaurate regimurile totalitare care au încălcat drepturile omului iar în statele în care democrația de tip liberal s-a impus, drepturile omului au fost garantate prin lege și aplicate de autorități, crescând prosperitatea cetățenilor.

Democrația liberală: Națiunea este sursa suveranității, considerau toate regimurile de democrație liberală. Constituția avea înscrisă contractul social dintre popor și putere. Astfel constituțiile au prescris alegerea de către cetățeni prin dreptul de vot universal a deputațiilor reuniți în adunări, care votează legile și bugetul și controlează activitatea puterii legistlative. Un alt principiu fundamental al democrației liberale este Separarea puteriilor în stat. Democrația liberală presupune în libertatea de expresie a opiniei publice. Această libertate de expresie se acompaniază natural cu libertatea de întrunire și cu libertatea presei. Partidele politice structurează și organizează opinia publică. În Europa, democrația liberală a îmbrăcat forma regimului parlamentar. Regimul de democrație liberală a fost existența în fiecare țară a unor partide care au lucrat între ele pentru cucerirea puterii și se înfruntau periodic în alegeri. Multe state de democrație liberală folosesc astăzi un regim parlamentar. În toate aceste state Camerele parlamentului alese prin vot universal joacă un rol esențial. Cele mai importante state democratice în secolul XX: Marea Britaniei, Franța, S.U.A. „Ideologia lui (Joseph Raymond McCarthy) naționalistă bloca drumul planurilor globale ale celor prezenți și numeroși europeni și-au manifestat teama în legătură cu posibilitatea ca SUA să evolueza spre o dictatură fascistă” scrie Cristina Martin în „Clubul Bilderberg”

Trăsăturile regimului demorcatic: Separarea puteriilor în stat; respectarea drepturilor și libertățiilor cetățenești; egalitatea în față legii; puterea se află în mâna poporului, care guvernează prin reprezentanți aleși; pluralism politic; econimie de piață; promovează statul de drept ( în care nimeni nu e mai presus de lege)

1.1. Ideologii totalitare

Totalitarismul a dominat toate sectoarele societății. Controlul economiei s-a realizat prin dirijism. În menținerea regimurilor totalitare un rol important a avut teroarea, bazată pe diverse mijloace de represiune. Bazânude-se pe experiența războiului mondial a evenimentelor din Rusia, totalitarismul s-a impus treptat ajungând la maturitatea în preajma anului 1930 în Rusia, Germania și Italia.

Caracteristicile regimurilor totalitare: Controlul exercitat de către stat asupra societății; libertatea individului era considerabil redusă, acesta fiind supus autorității statului; liderul atotputernic și partidul unic aveau un rol hotărâtor în statul totalitar; baza socială a regimului o constituiau masele îndoctrinate politic cu ajutorul mijlocelor de propagandă.

1.2. Fascismul a apărut în Italia și a îmbrăcat forma corporatistă. Fascismul a pus accentul pe naționalism. Fascismul a fost instaurat în Italia de Benito Mussolini în 1922, în urma marșului asupra Romei.

1.3. Nazismul a fost fundamentat ca idelolgie de Adolf Hitler în lucrarea „Mein Kampf”. La baza acestei ideologii a stat naționalismul accentat, rasismul și antiseminismul. Prelucrarea puterii de către naziști a avut loc în inuarie 1933 în urma alegerilor din timpul crizei econimice. Adversarii politici au fost suprimați fizic sau internați în lagărele de concentrare. Cultura a fost subordonată scopurilor regimului. De la început, evreii au fost ținta predilectă a atacurilor naziste.

1.4. Comunismul își are originea în operele lui Marx, care a fundamentat teoria luptei de clasă. La baza ideologiei comuniste a stat marxism-leninismul. Conform principiilor marxiste, se pornea de la ideea că omul trebuie să facă față intereselor colective înaintea intereselor particulare. Proletariatul era considerată clasa progresistă. Rolul proletariatului era de a aduce la putere regimul comunist prin revoluție. Dictatura comuniștilor era execitată prin intermediul partidelor lor, singura organizație politică legală. Marx a prevăzut că faza preparatorie a comunismului va fi o democrație în care producția va fi organizată cu asociații libere și egalitatea de producători, stăpâni pe mijloacele de producție și de ansamblul activităților economice și sociale, această fază fiind numită „dictatura proletariatului”. Organizația politică a URSS, primul stat socialist, a servit ca model.

2. Fascismul

Perioada războaielor mondiale, secolul XX, arme nucleare și un nou tip de regim politic: totalitarims. Totalitarismul a încercat să preia controlul societății în totalitate pentru a-și împlini viziunea ideologică referitoare la modul în care ar trebui organizate viața și societatea. (Ball: 2000, p 179) Totalitarea, numit fascism a fost introdus de către Benito Mussolini în Italia și de către Adolf Hitler în Germania. Acestea fiind variante de noi ideologii. Termenul „totalitar” a fost inventat de către fasciști italieni și de către Mussolini. Ei au făcut acest lucru pentru a defini și distinge ideologia lor de liberalism și socialism, pe care le priveau drept apărătoarele democrației. Astfel prin adoptarea totalitarismului, fasciștii au respins democrația, afirmă Ball, Terence și Dagger, Richard în Ideologii politice și idealul democratic. Fascismul a apărut imediat dupa Primul Război Mondial împotriva liberalismului și socialismului. Astfel fascismul este numit drept o ideologie reacționară. Nemulțumiți de ideeile liberaliilor și a socialiștiilor, fasciștii au dorit ca totul să fie sub influența unui singur lider și a unui singur partid. De fapt fasciștii nu pot fi considerați „reacționari ori conservatori extremiști”. Sunt diferiți. Nu resping liberalismul, socialismul, democrația. Ei vor să schimbe societatea într-un mod radical. Astfel sunt deosebiți de conservatori. Astfel fascismul este „o ideologie nouă și dinstinctă” în niciun caz conservator sau reacționar.